Răspunsul Rusiei la cooptarea Ucrainei în NATO ar putea fi „militar”!...
Este vorba, desigur, în primul rând de Ucraina și de colaborarea militară a Kievului cu occidentul. Ucraina a primit, împreună cu Georgia, în 2008, la summitul de la București al Alianței, promisiunea formală că va fi primită în NATO, fără ca vreo dată precisă să fie anunțată. În acel moment, Rusia încă nu ocupase militar părți din cele două țări (deși regiunea separatistă a Georgiei - Abhazia - se declarase deja independentă de facto de Tbilisi). Prin capitalele țărilor din NATO, mulți responsabili au regretat de îndată promisiunea formală făcută Ucrainei și Georgiei.
Deși primirea lor în NATO pare acum nerealistă, ele având părți din teritoriu ocupate, totuși ele sunt partenere cu NATO, primesc un sprijin militar activ, iau parte la manevre militare comune, pe teritoriul lor, sau în Marea Neagră, iar Ucraina și-a înscris chiar în Constituție scopul aderării la NATO.
Încă de la ocuparea Crimeei si declanșarea conflictului în Donbas, Rusia a cerut în permanență garanția formală că Ucraina nu va fi niciodată primită în NATO. (Printre țările cu același statut de asociere cu NATO, dar și cu UE, se mai numără și Moldova, care de asemenea are o parte din teritoriu ocupat, însă după ce s-a declarat o țară "neutră", Moldova nu este niciodată menționată de Rusia în acest context.)
Săptămâna trecută, principalele cinci mari puteri occidentale au lansat ieri un nou avertisment Rusiei, punând-o în gardă contra unei intervenții militare în Ucraina. În timp ce Rusia este acuzată că pregătește un atac asupra Kievului, în scopul probabil de a anexa Donbasul, regiunile rusofone din est, Paris, Londra, Roma, Berlin și Washington au reamintit necesitatea ca Moscova să mențină negocierile pașnice cu Kievul.
Inițiativa comună a avut loc în ajunul videoconferinței atât de așteptate de astăzi între Biden și Putin, dar în urma unui avertisment, ieri, al SUA, care a avertizat Rusia că va exista o ripostă în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei.
La jumătatea lunii noiembrie, în cadrul unui interviu telefonic cu Vladimir Putin, Emmanuel Macron își anunțase deja „intenția de a apăra întregul teritoriu al Ucrainei”, ca o reacție în urma desfășurării de trupe rusești la granița cu Ucraina.
Amenințarea cu armament nuclear
Iată însă că acum al doilea om în ierarhia diplomației Kremlinului, Serghei Riabkov, avertizează că răspunsul Rusiei la extinderea NATO ar putea fi unul „militar”!”... Va fi o "confruntare reală", a urmat el, precizând că Rusia e gata să desfășoare la granița sa vestică armament care era interzis până în 2019, anul în care a expirat Tratatul Forțelor Nucleare cu rază medie de acțiune (INF). Donald Trump a fost cel care a pus capăt tratatului, în februarie 2019. Rusia și-a impus un moratoriu de atunci încoace, iar Riabkov a cerut ca NATO și SUA să facă la fel.
Săptămâna trecută, Vladimir Putin a avut o discuție de două ore cu Joe Biden, prin video, în care Putin (care încă mai crede că Ucraina i-a fost „furată” de Occident) i-a cerut lui Biden garanții scrise că Ucraina nu va deveni o bază permanentă a NATO.
La fel, vinerea trecută Kremlinul a cerut iarăși un angajament formal al NATO că nu va primi niciodată Ucraina și Georgia ca membri, ceea ce NATO găsește că este o cerere inacceptabilă, statele independente fiind libere să intre în orice fel de alianțe doresc.
Putin: Moscova va trimite un set de propuneri Washigtonului peste o săptămână
Vladimir Putin a declarat miercuri că Moscova va trimite un set de propuneri Washigtonului peste o săptămână, în urma discuțiilor online dintre el și Joe Biden de marți. Putin le-a spus reporterilor că discuțiile au fost deschise și constructive și că principalul lucru a fost posibilitatea de a continua dialogul.
Liderul de la Kremlin a calificat însă drept provocatoare sugestiile că Rusia ar plănui să atace Ucraina. În cadrul discuțiilor de marți, Biden l-a avertizat pe Putin că Moscova va avea de înfruntat sancțiuni economice și de altă natură dacă Rusia decide să atace Ucraina.
Trupele SUA nu vor lupta pentru Ucraina
Joe Biden a exclus în mod explicit trimiterea de trupe pentru a lupta de partea Ucrainei, spunându-le ieri reporterilor: “Aceasta nu este o opțiune,” (“That is not on the table.”) Este cel mai limpede comentariu explicativ a ceea ce Statele Unite ar fi gata să facă pentru a opri o acțiune agresivă a Rusiei.
Cum o scrie Washington Post, Kremlinul în acest timp așteaptă o redemarare rapidă a convorbirilor și negocierilor U.S.-Rusia — repetându-și în același timp condiția ca Ucraina să nu fie niciodată primită în NATO (în ciuda promisiunii pe care i-a făcut-o acesteia Alianța militară occidental la summitul NATO de la București din 2008).
Tot Washington Post trasează în detaliu, folosind imagini prin satelit, mișcările trupelor rusești de la granița cu Ucraina.
Carter a oprit invadarea Poloniei de către URSS; va ști oare Biden să apere Ucraina de Putin?
Discuția prin video de astăzi a lui Vladimir Putin cu Joe Biden, despre situația din Ucraina și tensiunile de la frontieră, are loc în condițiile în care serviciile secrete SUA, dar și experți NATO, estimează că numărul trupelor rusești la granița Ucrainei ar putea urca la 175.000 și că un atac ar putea veni din patru direcții, inclusiv dinspre Crimeea.
Experții se așteaptă ca Putin să îi ceară lui Biden ca, în ciuda promisiunii făcute de NATO Kievului în 2008, Ucraina să nu fie niciodată primită în Alianță. S-a mai spus că pentru Putin, Ucraina i-a fost „furată” Rusiei de către Occident. Pentru Putin, orice nouă extindere a NATO, in special in Ucraina, ar însemna – cum a spus el – încălcarea unei "linii roșii".
Este limpede că Biden dispune în realitate de o marjă de manevră foarte redusă aici. Washington Post, de pildă, estimează că Biden, care l-a tratat deja pe Putin de «asasin» (killer) are la îndemână un arsenal retoric și un set de argumente foarte redus.
În ajun, principalele cinci mari puteri occidentale au lansat un nou avertisment Rusiei, punând-o în gardă contra unei intervenții militare în Ucraina. În timp ce Rusia este acuzată că pregătește un atac asupra Kievului, în scopul probabil de a anexa Donbasul, regiunile rusofone din est, Paris, Londra, Roma, Berlin și Washington au reamintit necesitatea ca Moscova să mențină negocierile pașnice cu Kievul.
Inițiativa comună a avut loc ieri seară, în ajunul videoconferinței de astăzi între Biden și Putin, dar în urma unui avertisment, ieri, al SUA, care a avertizat Rusia că va exista o ripostă în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei.
La jumătatea lunii noiembrie, în cadrul unui interviu telefonic cu Vladimir Putin, Emmanuel Macron își anunțase deja „intenția de a apăra întregul teritoriu al Ucrainei”, ca o reacție în urma desfășurării de trupe rusești la granița cu Ucraina.
Vorbind astăzi cu CNN, ministrul ucrainean al apărării Oleksi Reznikov a avertizat ca separatiștii din Donbas primesc tot mai mult armament greu, iar un mare număr de sniperi sunt acum pregătiți de instructori ruși. El a mai spus ca o invadare a Ucrainei ar duce la "un sângeros masacru".
CNN mai anunță că SUA s-ar pregăti sa retragă cetățenii americani din Ucraina in cazul unei invazii.
Ce poate NATO să facă?
Sigur, armata ucraineană este mult mai pregătită acum decât era în 2014, în momentul anexării Crimeei de către Rusia. Sprijinit în special de SUA, Kievul rezervă 4% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile militare, mai mult, proporțional, decât majoritatea țărilor din NATO, în care, teoretic, Ucraina ar trebui să fie primită, după promisiunea care i-a fost făcută la summitul de la București al Alianței, în 2008.
Îndoielile persistă însă în legătură cu capacitatea forțelor ucrainene de a rezista, chiar așa modernizate și dispunând de armament de ultimul tip, cum sunt acum. Ian Brzezinski a rezumat recent pe site-ul Atlantic Council cum NATO a împiedicat în 1980 o invazie sovietică a Poloniei, dar punea întrebarea dacă Alianța militară occidentală ar putea face față astăzi.
Atunci, în 1980, președintele Jimmy Carter și administrația lui au reușit să convingă Moscova să renunțe la o invadare a Poloniei, unde mișcarea populară de protest declanșată de sindicatul Solidaritatea devenise de necontrolat de către putere. Situația Poloniei era atunci și mai dificilă decât a Ucrainei astăzi, înconjurată fiind în totalitate de blocul comunist.
Carter și consilierii săi au reușit atunci să calmeze situația, avertizând mai ales cu o serie de sancțiuni economice distrugătoare pentru URSS.
Putin lucra atunci de mai mulți ani în KGB. E de conceput că el a urmărit atunci și cunoaște astăzi foarte bine felul în care Occidentul a descurajat URSS-ul de la o invadare a Poloniei, așa încât este cât se poate de în măsură să judece răspunsurile de astăzi în fața amenințării lui de a invada Ucraina.
