UE nu retrage (încă) familiile diplomaților de la Kiev
Între timp, Londra a urmat ieri exemplul SUA și a cerut familiilor diplomaților britanici din Ucraina să părăsească țara, în perspectiva unei invazii rusești.
O invadare a Ucrainei de către Rusia, a avertizat Boris Johnson, ar fi „dureroasă și sângeroasă” (painful and bloody), cum îl citează The Daily Telegraph.
Pentru moment, însă, cum o subliniază, la Bruxelles, Politico, atât europenii, cât și ucrainenii înșiși au făcut cunoscut că ei consideră măsura retragerii familiilor diplomaților ca fiind prematură. „Nu e nevoie să dramatizăm”, a comentat șeful diplomației UE, Josep Borrell.
Mulți experți și politicieni consideră că amenințările lui Putin sunt doar un bluf, ca la poker. În același timp, amintește Washington Post: „Rusia a surprins deja pe toată lumea lansând agresiuni militare deja în Cecenia, în 1999, apoi în Georgia, în 2008, Siria, în 2015, și chiar, deși nu pe față, în regiunile separatiste ale Ucrainei încă din 2014. E drept însă că o invazie la scară largă a unei țări enorme – care se învecinează cu Uniunea Europeană, este bine aprovizionată cu arme occidentale și are o populație în mare parte ostilă – poate fi o aventură cu totul diferită.”
Presa străină despre Ucraina (marți 25 ianuarie)
Administrația Biden a anunțat că a pus 8500 de militari în stare de „alertă maximă”, gata să fie desfășurați în orice moment în Europa de est, întreaga precipitare a situației fiind explicată în detaliu în această dimineață în Washington Post.
„E clar, rușii se pregătesc… dar să facă ce?”, este titlul mare din prima pagină a cotidianului Libération. Ziarul intelectualității pariziene (fondat de Jean-Paul Sartre) denunță însă cacofonia care domnește prin cancelariile occidentale.
Frenezia diplomatică și militară a zilei de ieri se reflectă astăzi în întreaga presă: tot la Paris, Le Monde își începe numărul cu nu mai puțin de trei pagini pline în care trece în revistă sub toate fațetele „războiul nervilor” dintre Moscova și Occident, de la trimiterea de noi trupe și armament de către țările NATO în Europa de est și în Marea Mediterană, până la ceea ce a fost numit „opțiunea nucleară”: scoaterea Rusiei din rețeaua Swift, sistemul financiar care permite plățile internaționale
Cod roșu în Marea Neagră
De luni, 24 ianuarie, fregata spaniolă Blas de Lezo navighează spre Marea Neagră. Este vorba, potrivit cotidianului online bulgar Dnevnik, despre „una dintre cele mai puternice și moderne” nave ale marinei spaniole. După o escală în Marea Mediterană, fregata se va alătura rapid forțelor Alianței Nord-Atlantice (NATO) poziționate în regiunea Mării Negre, mai precis: grupării navale Standing Nato Maritime Group 2 (SNMG2). O unitate de „reacție rapidă”, precizează și cotidianul turc pro-guvernamental Sabah (Dimineața), capabilă să răspundă cât mai rapid la o amenințare rusească asupra Ucrainei.
Angajamentul Spaniei în cadrul forțelor NATO în Marea Neagră nu se limitează la trimiterea acestei nave, continuă cotidianul bulgar Dnevnik: Madridul va trimite acolo și nava de patrulare Meteoro, căreia i se va alătura „probabil săptămâna viitoare” vânătorul de mine Sella. De asemenea, potrivit mai multor surse din Sofia, Spania ar urma să ia în considerare trimiterea în următoarele zile în Bulgaria a unei escadrile de avioane de luptă, de tip Eurofighter, în Bulgaria pentru a ajuta modesta aviație bulgară să se ocupe de interceptări deasupra Mării Negre.
La Madrid, în acest timp, El Pais explică însă în ce măsură criza din Ucraina și angajamentul militar al Spaniei în cadrul NATO exacerbează lupta dintre partidele politice de acasă, în special între opoziția de dreapta și guvernul socialist.
Franța, gata să trimită trupe în România?
La Bruxelles, NATO a confirmat oficial că va trimite avioane și nave de război suplimentare în țările aliate din Europa de est. La Istanbul, cotidianul Sabah rezumă pregătirile NATO: pe lângă confirmarea participării navale spaniole și a trimiterii de avioane în Bulgaria, Danemarca trimite la rândul său o fregată în Marea Baltică și se pregătește să trimită 4 avioane F-16 în Lituania, pentru a sprijini escadrila NATO din regiunea baltică.
Franța, la rândul său, scrie Sabah, a declarat că este pregătită să trimită trupe în România pentru a servi sub comanda NATO, în timp ce Olanda pregătește două avioane de luptă F-35, tot pentru Bulgaria, unde ar putea asigura patrule aeriene începând din aprilie.
Cum a scris-o deja Le Figaro, România a calificat drept „inacceptabilă” cererea Rusiei ca NATO și SUA să își retragă trupele de pe teritoriul său.
Cotidianul catolic francez La Croix subliniază același lucru și numește România „un avanpost fidel al NATO pe flancul de est”.
Ce nu înțelege Occidentul din Putin
Principala temă, peste weekend, în presa internațională, a fost avertismentul — stârnitor de mare confuzie — al guvernului britanic că Rusia se pregătește să răstoarne guvernul de la Kiev, punând în fruntea lui marionete pro-moscovite… fără însă ca Foreign Office să ofere vreo dovadă în acest sens.
Administrația lui Joe Biden se declară însă profund preocupată de afirmațiile britanice, deși, cum o remarcă Washington Post, tonul anunțului britanic este neobișnuit, la fel cum e straniu că Londra nu oferă detalii concrete. Cum a scris-o de îndată The Observer, ministra britanică de externe, Liz Truss, a anunțat (comunicatul oficial este aici) că serviciile secrete (MI6) posedă informații despre un complot în Ucraina, ceea ce reprezintă o serioasă acuzație, însă în această dimineață Libération, la Paris, se arată sceptic și estimează că e foarte posibil ca afacerea bețiilor ilegale organizate în pandemie de Boris Johnson în Downing Street să îl împingă cumva pe acesta să caute să deturneze atenția de la problemele lui de acasă.
«Nu vom permite Kremlinului să instaleze un guvern pro-rus în Ucraina», a insistat ministra de externe Liz Truss pe Twitter.
Londra a oferit chiar numele a cinci politicieni ucraineni care ar fi prevăzuți de Moscova pentru a conduce un viitor guvern colaboraționist și — posibil — anti-occidental, dar patru dintre aceștia trăiesc de mulți ani în exil la Moscova și mulți experți se îndoiesc că ei ar mai putea avea vreo credibilitate în ochii populației ucrainene. Alți experți, de asemenea, se îndoiesc că Putin ar putea înlocui guvernul de la Kiev fără o autentică și masivă invazie militară a Ucrainei.
Oricum, remarcă același Libération, ministrul britanic al Justiției, Dominic Raab, invitat duminică pe Sky News, a exclus orice intervenție militară britanică în cazul unei invazii a Rusiei, favorizând „sancțiunile economice” și „atacuri cibernetice”. Săptămâna trecută, britanicii au livrat 2.000 de rachete și au trimis personal militar în Ucraina pentru a ajuta țara să se apere. O decizie care a înfuriat Moscova. (În Spania, El Pais detaliază feluritele tipuri de ajutor miliar masiv de care Ucraina e pe cale de a beneficia de la SUA, Marea Britanie și chiar din partea celor trei țări baltice vecine.)
Același Sky News tocmai a anunțat și că Washingtonul a ordonat ca familiile tuturor angajaților SUA de la ambasada din Kiev să părăsească Ucraina, din cauza temerilor suscitate de o posibilă invazie rusă, ceea ce Moscova continuă să numească “inepții”. Retragerea familiilor diplomaților e confirmată de Washington Post, care completează că măsura se adresează întregului “personal neesențial” american din Ucraina.
Kievul, la rândul său, a anunțat că va închide orice structură politică pro-rusă din Ucraina.
Ce nu înțelege Occidentul din Putin
Revista Time, în SUA, oferă un scoop rar: o serie de texte pe care cel mai cunoscut critic al lui Putin, întemnițatul Aleksei Navalnîi, a reușit să le facă să parvină, de dincolo de gratii, publicației americane. Intitulate: «Ce nu va înțelege Occidentul niciodată din obsesia lui Putin cu Ucraina», textele lui Navalnîi explică cum ideea de a avea ca vecin o Ucraină prosperă, care ar putea stimula opoziția de acasă, îl înspăimântă pe Putin.
Scrie Navalnîi, fără nicio condescendență: «Occidentul a căzut iarăși în capcana lui Putin. El formulează niște cereri demente, ridicole, cum sunt cele făcute recent, despre cum el și Biden ar trebui să șadă într-o cameră plină de fum de trabuc și țigări și să decidă soarta Europei, ca și cum ne-am fi întors în 1944. Iar dacă SUA nu sunt de acord , atunci el „o să facă o nenorocire”.»
NATO își întărește prezența militară în Europa de est
Alianța Nord-Atlantică spune că și-a pus forțele în așteptare și trimite noi nave de război și bombardiere în Europa de est din cauza concentrării de forțe militare rusești în apropiere de Ucraina.
„NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a-i proteja și apăra pe toți aliații, inclusiv prin întărirea părții de est a Alianței. Vom răspunde întotdeauna la orice deterioare a mediului nostru de securitate”, se spune într-o declarație a secretarului general NATO Jens Stoltenberg.
Alianța a mai spus că își sporește prezența cu caracter defensiv în Marea Baltică, după ce mai multe state membre au oferit trupe și echipamente.
Declarația se referă la mai multe decizii luate zilele trecute de Danemarca, care va trimite balticilor o fregată și avioane de luptă, de Spania, care își consolidează desfășurările navale, și de Olanda, care-și pune „unitățile navale și terestere în așteptare” pentru forța sa de reacție rapidă.
„Franța s-a declarat pregătită să trimită trupe în România sub comandă NATO”, se mai spune în declarație.
Aceste evoluții au loc după ce miniștrii de externe din Uniunea Europeană au anunțat că sînt uniți în sprijinul acordat Ucrainei.
„Toți membrii Uniunii Europene sînt uniți. Dăm dovadă de o unitate fără precedent în ce privește situația din Ucraina, în strânsă coordonare cu Statele Unite”, le-a spus la Bruxelles jurnaliștilor coordonatorul politicii externe și de securitate a Uniuni Europene, Josep Borrell.
La Washington se așteaptă, pe de altă parte, o schimbare majoră a poziției administrației Biden, care până acum a exclus posibilitatea de a-și întări prezența militară în estul Europei, ca răspuns la concentrarea de trupe rusești la granița cu Ucraina.
Potrivit unor oficialități ale administrației americane, citate de cotidianul New York Times, Biden ia în calcul trimiterea de trupe, nave de război și avioane de luptă în statele membre NATO, dacă Rusia invadează Ucraina.
Planurile au fost discutate de președinte cu comandanții forțelor armate, la sfârșitul săptîmânii, la Camp David (reședința prezidențială de vară).
Statele Unite ar putea trimite astfel între 1.000 și 5.000 de soldați americani în țările est-europene, cu opțiunea de a crește acest număr de zece ori dacă situația se deteriorează. Printre țările ce ar urma să găzduiască trupe americane se numără Polonia, Țările Baltice, România și Bulgaria.