Olaf Scholz în drum spre Kiev și Moscova
Cancelarul german Olaf Scholz îi va vorbi lui Vladimir Putin despre “consecinţele dure” ale unui eventual atac asupra Ucrainei, la întâlnirea de săptămâna viitoare, dar nu se aşteaptă la rezultate, a afirmat o sursă din guvernul Germaniei.
“Cancelarul va spune clar că orice atac asupra Ucrainei va avea consecinţe dure şi că nu trebuie subestimată unitatea dintre Uniunea Europeană, SUA şi Marea Britanie”, a afirmat sursa guvernamentală.
Scholz îi va spune lui Putin că masarea trupelor la frontieră poate fi interpretată doar “ca o ameninţare”. “Nu mă aştept la rezultate concrete, dar aceste discuţii directe sunt importante”, a precizat sursa citată.
Olaf Scholz se va deplasa luni la Kiev, pentru o întâlnire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar marţi va merge la Moscova, unde îl va întâlni pe Putin.
OSCE își retrage personalul din Donețk
Rusia şi-a exprimat duminică îngrijorarea faţă de decizia unor ţări de a-şi reloca personalul din cadrul Misiunii speciale a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) de monitorizare a încetării focului în estul Ucrainei, din cauza ameninţării unui atac rusesc.
Potrivit Ministerului rus de Externe, preşedinţia poloneză în exerciţiu a OSCE şi secretarul general al organizaţiei, Helga Schmid, au informat părţile implicate cu privire la decizia ''unor ţări'' de a-şi muta personalul naţional din cadrul misiunii ''din cauza deteriorării condiţiilor de securitate''.
''Aceste decizii nu pot decât să ne îngrijoreze foarte mult. Misiunea este târâtă în mod deliberat în psihoza militaristă întreţinută de Washington şi folosită ca un instrument pentru o posibilă provocare'', a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, într-un comunicat.
Ungaria nu vrea trupe NATO pe solul său
În vreme ce presiunea rusă continuă să crească și să se acumuleze asupra Ucrainei, iar Statele Unite au început marți 8 februarie 2022 să transfere trupe în România, ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a declarat ieri pentru Euronews că țara sa nu dorește trupe NATO pe teritoriul său (contrastând cu desfășurarea de trupe NATO și SUA în Polonia, România și țările baltice).
Ungaria nu are nevoie de trupe NATO, a spus Szijjártó, pentru că “forțele armate naționale sunt trupe NATO” și că ele sunt suficient de pregătite să apere teritoriul național.
La fel, Szijjártó a repetat că țara sa se opune sancțiunilor impuse Rusiei, pentru că acestea ar fi “inutile” și ineficiente.
Presimțirea războiului pe fundalul „formatului Normandia”
În această vreme, cum o anunță Washington Post, administrația Biden a activat planuri pentru ca forțele SUA din Polonia să poată organiza evacuarea cu succes a cetățenilor americani din Polonia, dată fiind începerea unor vaste manevre militare rusești la granița Ucrainei, pe care Pentagonul le bănuiește a fi primul stadiu al pregătirii unei invazii.
Pe acest fundal, astăzi are loc la Berlin o nouă reuniune a diplomaților în „formatul Normandia”, în care se va negocia soluționarea crizei din estul Ucrainei – format din care care fac parte Ucraina și Rusia, plus Germania și Franța ca mediatori și în care Rusia caută să-i includă și pe reprezentanții regiunilor separatiste pro-ruse din estul Ucraine, ca parte separată. O idee respinsă categoric până acum de Kiev.