Sef al mercenarilor rusi ucis in Donețk
Arsen Pavlov, un sef al mercenarilor rusi din Ucraina a fost ucis duminica in Donețk in explozia unei bombe.
Pavlov, cetățean rus cunoscut sub porecla Motorola, a murit când o bombă a explodat in ascensorul imobilului in care locuia.
Un bodyguard a murit impreună cu el. Pavlov scăpase din multe alte atentate. Extrem de violent, după ce a fost activ in Cecenia, Pavlov a participat la ocuparera Crimeei si la luptele din jurul aeroportului din Donețk. Intr-un interviu se lăudase că ar fi ucis cu mâna lui 15 prizonieri ucraineni.
Autoritățile separatiste din Donețk acuză un comando ucrainean, insă o altă versiune ar pune vina pe Moscova, Arsen Pavlov devenind extrem de stânjenitor.
Ministerul ucrainean de externe blocheaza proiectia unui film polonez
Ministerul ucrainean de externe a cerut ambasadei Poloniei de la Kiev sa nu proiecteze astazi filmul regizorului Wojciech Smarzowski 'Volhynia' (Wołyń) care se petrece in al Doilea Razboi Mondial pe fundalul masacrelor reciproce comise de ucraine si polonezi.
Proiectia trebuia sa aiba loc la Institutul Cultural Polon in prezenta regizorului, a presedintelui si a primului ministru.
In luna iulie a acestui an, camera inferioară a parlamentul polonez, Sejmul, a votato rezoluție prin care crimele și masacrele comise de naționaliști ucraineni asupra civililor polonezi sunt numite “genocid”.
Kievul, care neagă realitatea acelor crime, a protestat, președintele Petro Poroșenko spunând că "regretă” inițiativa legislatorilor polonezi.
Poroșenko se teme că o asemenea inițiativă poate fi folosită ca o armă ideologică în conflictul cu separatiștii sprijiniți de Rusia, conflict care a făcut deja 9.400 de victime in doi ani.
Sejmul polonez mai încercase în 2013 să voteze asupra “genocidului” comis de ucraineni, însă atunci deputații de dreapta ai lui Kackynski nu erau majoritari, iar rezoluția nu a trecut.
Ucraina impune noi sancțiuni, interzice plațile din Rusia
Guvernul de la Kiev a anuntat un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care includ interdicția activității sistemelor de plăți din Rusia.
Pe lista sunt incluse 271 de companii rusești și 682 de persoane, printre care vicepremierul Dmitri Rogozin, senatorul Elena Mizulina, șeful separatistilor din Crimeea – Serghei Aksenov, deputatul Dumei de Stat Vladimir Jirinovski, ”oficiali” ai autoproclamatelor DNR si LNR, precum și companii importante – „Rosoboronexport”, „KAMAZ”, „UTair” și multe altele.
Ucraina a impus măsuri restrictive împotriva persoanelor fizice și juridice din Rusia în septembrie 2015. Atunci acestea au vizat 388 de persoane fizice și 105 firme. La sfârșitul lunii august 2016, Kievul a prelugit sancțiunile prin extinderea listei cu încă 250 de persoane și 46 de persoane juridice.
In plus, Ucraina a oprit exportul în Rusia de bunuri militare și produse cu dubla utilizare (militara si civila) și a impus o interdicție privind cooperarea tehnico-militară cu Rusia.
Foaie de parcurs internațională pentru Ucraina - Rusia acuzată de crime de război
Ucraina, Rusia, Germania și Franța au căzut de acord în noaptea de miercuri să redacteze în noiembrie o "foaie de parcurs" pentru implementarea acordurilor de la Minsk, a anunțat președintele ucrainean Petro Poroșenko după intâlnirea cu Putin, Merkel si Hollande de la Berlin.
"Această foaie de parcurs ar trebui să conțină ordinea implementării acordurilor de la Minsk și să garanteze implementarea acestora", a declarat joi presei Poroșenko.
Potrivit lui Poroșenko, părțile au căzut de acord și privitor la retragerea trupelor ucrainene și a separatiștilor susținuți de Rusia din patru zone de conflict din regiunea Donbas.
Mai mult, s-a acceptat ca misiunile ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să poată fi înarmate, iar activitățile lor de monitorizare a așa-numitului proces de pace de la Minsk să nu poată fi împiedicate. Reuters reamintește că, în ciuda acestui proces, în Ucraina continuă conflictul declanșat în 2014 și soldat până acum cu 9600 de morți.
După summitul în așa-numitul format Normandia de miercuri, președintele rus Vladimir Putin a declarat că acordul la care s-a ajuns anul trecut la Minsk trebuie să constituie baza pentru încetarea violențelor în Ucraina.
Putin, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande au făcut declarații și despre situația din Orientul Mijlociu. Merkel a apreciat că discuțiile despre Siria au fost dificile. Hollande a afirmat că a rămas cu impresia că armistițiul de la Alep s-ar putea prelungi. Putin a confirmat disponibilitatea Rusiei în acest sens.
Hollande a mai spus că la Alep au loc adevărate crime de război, iar Rusia este răspunzătoare. Cât privește asaltul asupra orașului Mosul din nordul Irakului, nu se va recurge la bombardamente pe scară largă, pentru a proteja populația civilă, a adăugat Hollande.