Franţa cere SUA să se coordoneze cu UE şi G7 în cazul sancţiunilor impuse Rusiei
"În ultimii ani, au semnalat Statelor Unite dificultăţile generate de legislaţia privind extrateritorialitatea", a transmis ieri un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Externe.
"Pe temele care sunt legate de securitate şi de politicile industriale europene, am vrea ca Statele Unite să respecte coordonarea necesară, mai ales în cadrul Grupului G7", a adăugat oficialul francez.
Germania şi Austria au avertizat, joi, Administraţia Donald Trump să nu se implice în sectorul energetic al Uniunii Europene, în contextul unor noi sancţiuni americane care ar putea afecta un gazoduct european construit împreună cu Rusia. "Sectorul energetic al Europei este un domeniu al Europei, nu al Statelor Unite ale Americii", au transmis, într-un comunicat comun, Sigmar Gabriel, ministrul german de Externe, şi Christian Kern, cancelarul Austriei, relatează site-urile Politico.eu şi Worldoil.com.
În centrul criticilor este proiectul gazoductului Nord Stream 2, în valoare de miliarde de dolari, din Rusia spre Germania, care, într-o anumită măsură, ar putea intra în concurenţă cu exporturile de gaz lichefiat din Statele Unite spre Europa.
Senatul Statelor Unite s-a pronunţat miercuri în favoarea impunerii de noi sancţiuni Rusiei din cauza presupuselor ingerinţe ale Moscovei în scrutinul prezidenţial american. Proiectul Nord Stream 2 va avea "efecte negative asupra securităţii energetice a Uniunii Europene şi asupra reformelor din Ucraina", argumentează Senatul SUA.
Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege privind sancţiunile trebuie promulgat de preşedintele Donald Trump. "Sancţiunile politice nu pot fi utilizate ca instrumente economice. A ameninţa companii din Germania, Austria şi din alte ţări cu impunerea de penalităţi pe piaţa americană dacă participă la proiecte de genul Nord Stream 2 cu Rusia sau dacă le finanţează introduce elemente noi, negative, în relaţiile ruso-americane", atrag atenţia Sigmar Gabriel şi Christian Kern.
Spre deosebire de Franța, Merkel critică noile sancțiuni americane împotriva Rusiei
Cancelarul german Angela Merkel a criticat noile sancțiuni americane împotriva Rusiei votate joi de Senatul american, șefa guvernului de la Berlin invocând faptul că acestea vor dăuna afacerilor, relatează agențiile DPA și Reuters.
Sancțiunile votate de Senatul de la Washington vizează unele proiecte energetice rusești, inclusiv controversatul gazoduct Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania pe sub Marea Baltică.
Purtătorul de cuvânt al executivului de la Berlin, Steffen Seibert, a declarat vineri că Angela Merkel împărtășește temerile exprimate anterior într-o declarație comună de ministrul ei de externe, Sigmar Gabriel, împreună cu omologul austriac al acestuia, Christian Kern, care au protestat împotriva noilor sancțiuni americane, ei subliniind că 'aprovizionarea cu energie a Europei este o problemă a Europei, nu a SUA'.
Este 'staniu' ca sancțiunile menite să pedepsească Rusia pentru imixtiunea în alegerile americane să penalizeze și companiile europene, a indicat Seibert. 'Acest lucru nu trebuie să se întâmple (...) În general, noi respingem sancțiunile care au efecte extrateritoriale, adică acelea care au impact asupra unor state terțe', a completat el.
Și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a menționat în declarația sa prin care a protestat împotriva acestor sancțiuni că ele pot afecta și alte state.
Proiectul gazoductului Nord Stream 2, care divizează europenii, are ca obiectiv dublarea până la finalul lui 2019 a capacităților gazoductului Nord Stream 1 și furnizarea unei cantități sporite de gaz rusesc direct în Germania, via Marea Baltică, ocolind așadar Ucraina.
Apărat de guvernul de la Berlin, Nord Stream 2 este criticat dur de mai multe țări din estul Europei, în frunte cu Polonia, care susțin că prin acest proiect se va spori dependența energetică a Uniunii Europene față de Rusia, într-un context de tensiuni geopolitice între UE și Moscova după începerea conflictului din estul Ucrainei, în 2014.
Senatul de la Washington a votat joi cu o largă majoritate noi sancțiuni împotriva Rusiei și Iranului, în cazul Rusiei măsurile vizând sectorul energetic, iar în cel al Iranului acele activități legate de construcția rachetelor balistice. Pentru ca aceste măsuri să intre vigoare mai este nevoie de votul favorabil al Camerei Reprezentanților și de semnătura președintelui Donald Trump.
Gazprom spune că noile sancțiuni sunt un efort al SUA de a-și spori exporturile de gaze
Noile sancțiuni împotriva sectorului energetic din Rusia, adoptate joi de Senatul Statelor Unite, au scopul de a ajuta exportul de gaz petrolier lichefiat (GPL) american către Europa, a declarat Aleksandr Medvedev, director general adjunct al companiei petroliere ruse Gazprom, citat de Reuters, care a preluat agenția Interfax. Medvedev a afirmat că americanii "nu își ascund" obiectivul de a livra GPL peste Atlantic.
Legislația adoptată de Senatul american mai trebuie aprobată și de Camera Reprezentanților din Congresul SUA, apoi semnată de președintele Donald Trump. Casa Albă a apreciat joi că sancțiunile deja în vigoare împotriva Rusiei sunt eficiente.
Până acum, Gazprom a negat că intențiile Washingtonului de a extinde sancțiunile ar putea influența afacerile cu gaze în Europa, apreciind că transportul GPL din Statele Unite are costuri prea ridicate.
Joi, Germania și Austria au criticat la rândul lor Senatul SUA pentru noile sancțiuni, arătând că acestea ar putea expune la amenzi și firmele europene implicate în proiectele Rusiei din domeniul energetic. Printre acestea se numără și dublarea capacității conductei submarine de gaze Nord Stream, care ar permite evitarea livrărilor către Uniunea Europeană prin Ucraina.
Medvedev a spus că Gazprom a încasat deja peste un miliard de euro pentru acest proiect de la partenerii săi. În aprilie, Uniper, Wintershall, Shell și OMV au acceptat să contribuie fiecare cu câte 10% din costul Nord Stream, adică până la 950 de milioane de euro fiecare, în timp ce Gazprom va asigura 50% din finanțare, reamintește Reuters. Conducta ar urma să devină funcțională în 2019.
Doi partizani ai lui Navalnîi au cerut azil politic în Ucraina
Doi sprijinitori ai opozantului rus Alexei Navalnîi au cerut ieri azil politic în Ucraina, potrivit serviciului de graniceri ucrainian.
Cei doi au declarat că sunt în pericol în Rusia și doresc să obțină protecție din partea autorităților ucrainiene.
Serviciul de graniceri ucrainian nu a oferit detalii despre numele celor doi cetățeni ruși.
Cel putin 1.500 de persoane au fost reținute în Rusia pentru participarea la protestele anti guvernamentale organizate de Alexei Navalnîi. Însuși opozantul a fost condamnat la 30 de zile de închisoare, dar acestea au fost reduse ulterior cucinci zile.