Lavrov spune iar că NATO are tendinţe ”expansioniste” în Europa de Est
Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a declarat că NATO a avut mereu aceleaşi obiective, alianţa urmărind extinderea influenţei în spaţiile geopolitice nerevendicate după colapsul URSS, precum Europa Centrală şi de Est.
Lavrov a susţinut că a constatat în repetate rânduri că deciziile NATO de a desfăşura trupe prin rotaţie în proximitatea Rusiei reprezintă pretexte pentru a avea trupe permanente în apropierea graniţelor ruseşti. Ministrul rus de Externe a precizat că ”dacă nu ar fi fost lovitura de stat din Ucraina, în urma căreia am fost nevoiţi să-i apărăm pe ucrainenii care au refuzat să se supună grupurilor neo-naziste, NATO ar fi inventat alte pretexte pentru dislocarea trupelor în regiune.”
”Planurile NATO nu s-au schimbat niciodată şi, indiferent de intensitatea cu care au fost urmate, alianţa a urmărit mereu să acapareze spaţiul geopolitic nerevendicat după prăbuşirea Uniunii Sovietice. În mod regretabil, această strategie s-a desfăşurat în dauna celor care nu voiau să întărească NATO, ci urmăreau aprofundarea cooperării în cadrul OSCE sau în cadrul altor organizaţii universale”, a declarat Lavrov.
El a continuat, spunând că viziunea liderilor europeni, care are în centrul ei NATO, nu va ajuta la construirea încrederii şi la consolidarea relaţiilor de bună vecinătate cu Rusia.
Armistițiul inițiat sâmbătă a fost deja încălcat de separatiști
Armistițiul cu separatiștii sprijiniți de Rusia, intrat teoretic în vigoare sâmbătă, a fost deja încălcat după uciderea a doi soldați guvernamentali de către separatiști și rănirea altora doi.
Darka Olifer, purtătorul de cuvânt al emisarului ucrainean Leonid Kucima, responsabil de negocierile cu rebelii, anunțase acest armistițiu încă de pe 23 iunie.
Acordul de încetare a focului urma să intre în vigoare începând de sâmbătă, având scopul de a le permite localnicilor să poată desfăşura acţiuni de recoltare.
Poroșenko se întâlnește cu Macron
Petro Poroșenko s-ai întâlnit astăzi la Paris cu noul președinte al Franței Emmanuel Macron. Ei au discutat armistițiul cu separatiștii sprijiniți de Rusia intrat în vigoare sâmbătă după uciderea a doi soldați guvernamentali de către separatiști și rănirea altora doi
De asemenea, Poroșenko a spus că el crede că proiectul conductei de gaz „Nord Stream – 2“ este răzbunarea Rusiei pentru reformele anticorupție efectuate de Kiev și decizia preliminară a arbitrajului de la Stockholm privind disputa dintre „Naftogaz” Ucraina și „Gazprom“ Rusia.
„Aceasta este o răzbunare pentru Stockholm. O răzbunare pentru puternicele reforme anticorupție din sectorul energetic“, – a spus șeful statului ucrainean într-un interviu transmis duminică seara pe mai multe posturi TV din Ucraina.
De asemenea, Poroșenko a spus ca „Nord Stream – 2“ este o „amenințare foarte gravă pentru Ucraina“. Potrivit lui, scopul principal al acestui proiect nu are legatura cu economia sau energia. „Scopul este de a priva Ucraina de două miliarde de dolari pe care le obtine ca plata pentru tranzit (al gazului rusesc spre Europa),“ – a spus liderul ucrainean.
Proiectul „Nord Stream – 2“ presupune construirea a două fire de conducta cu o capacitate totală de 55 miliarde de metri cubi de gaz pe an, de pe coasta rusă a Mării Baltice spre Germania. Noua conductă va fi realizata paralel cu „Nord Stream“.
Diferendul dintre „Gazprom“ și „Naftogaz“ a inceput la Curtea de arbitraj de la Stockholm în anul 2014. „Gazprom“ a cerut „Naftogaz“ să achite datoria pentru gazul deja livrat și dobânda aferentă datoriei. La randul sau, „Naftogaz“ a solicitat modificarea retroactiva a prețului, restituirea plăților efectuate conform principiului „take or pay” și eliminarea interdicției privind reexportul de gaz furnizat de Rusia.
La sfârșitul lunii mai, Curtea a fost emisă o decizie provizorie. Judecatorii au respins cererile formulate de partea rusa privind regula „take or pay“ si a ridicat interdicția „Naftogaz“ privind reexportul de gaz furnizat de Rusia. În plus, Curtea a decis să revizuiască formula prețului la gazul rusesc începând cu anul 2014.
Decizia instanței a fost văzută ca o victorie la Kiev. Între timp, Moscova a declarat că va aștepta decizia finală a instanței, care ar trebui să fie emisa până la sfârșitul lunii iunie.
Macron: Franţa nu va recunoaşte anexarea Crimeei de către Rusia
Franţa nu va recunoaşte anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia, a repetat preşedintele francez, Emmanuel Macron, în timpul unei conferinţe de presă organizate alături de omologul său ucrainean, Petro Poroşenko.
Macron: Franţa nu va recunoaşte anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia
"Franţa nu va recunoaşte anexarea Crimeei" de către Rusia, a declarat Emmanuel Macron. "Franţa este ataşată suveranităţii Ucrainei în frontierele recunoscute", a adăugat preşedintele francez.
Saptamana trecuta, sefii de stat si de guverne din cadrul UE au convenit, in cursul unei reuniuni la Bruxelles, sa prelungeasca sanctiunile impuse Rusiei in criza din Ucraina, dupa o decizie similara a Statelor Unite.
"S-a convenit. UE va prelungi sanctiunile economice impuse Rusiei" din cauza esecului Moscovei de a-si respecta angajamentele pe care si le-a asumat in cadrul acordurilor de pace de la Minsk, a anuntat atunci presedintele Consiliului European, Donald Tusk.