Bellingcat: Ce se știe despre accidentul MH17 după trei ani de la tragedie

Grupul international de jurnalisti de investigație Bellingcat a publicat un raport care face rezumatul dovezilor implicarii Rusiei si a separatistilor din Donbas pe care ii sustine în tragedia MH17 și respinge cele mai cunoscute versiuni continand ”fapte alternative”.

Într-un raport de 72 de pagini Bellingcat descrie versiunea sa asupra evenimentelor de dinainte și după căderea MH17. În perioada cuprinsă între 23 și 25 iunie 2014, soldațiii Brigazii 53 de apărare aeriană antirachetă a Federației Ruse au transportat mai multe vehicule la granița ruso-ucraineană. Printre acestea se afla și un lansator de rachete „Buk“ cu numărul 332.

În dimineața zilei de 17 iulie 2014, lansatorul se afla deja în Donețk. Acolo sistemul „Buk“ a fost încărcat pe o platformă de camion si transportat în est, prin teritoriul controlat de rebelii proruși.

Numărul inscriptionat pe „Buk“ a fost acoperit cu vopsea, dar Bellingcat a reusit să-l identifice dupa urmele de vopsea si lovituri.

Operatiunea de transportare a acestui sistem anti-aerian spre Donbas era coordonata de ofițerul rus în retragere Serghei Dubinski, zis „Hmurîi“. În 2014, Dubinski era șeful serviciului de informații în unitatea separatista condusa de Igor Strelkov (numele real – Ghirkin). Strelkov, care trăiește acum în Rostov, este considerat unul dintre principalii ideologi ai mișcării „Novorosiia“, acționând în sprijinul separatiștilor din Donbas și în apărarea așa-numitei „lumi ruse“.

În după-amiaza aceleiași zile, camionul cu „Buk“ sosește în orașul Snejnoe, situat la aproximativ 80 km de Donețk. De aici, lasnatorul de rachete a fost autopropulsat spre sud. În jurul orei 16:20, 17 iulie, „Buk“ a doborât aeronava „Boeing“ a companiei Malaysia Airlines, care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur. Zborul MH17 avea la bord 298 de persoane. 196 dintre erau cetățeni olandezi. Toți au murit.

În dimineața zilei de 18 iulie, „Buk“ cu numarul 332 a fost surpsins de o camera video când trecea prin punctul de control al separatistilor din Lugansk. Instalația avea lipsa o rachetă. Conversațiile separatistilor, interceptate de SBU, indică faptul că la scurt timp după aceasta, lansatorul de rachete a fost dus înapoi în Rusia.

Cauza morții pasagerilor avionului a fost declarata oficial ca fiind provocata de o racheta „sol-aer“, lansata de un sistem de rachete „Buk“. Concluzia apartine Consiliul de Securitate al Olande și Echipei Comune de Anchetă (JIT), din care au facut parte experti din Olanda, Australia, Belgia, Malaezia și Ucraina.

Raportul Bellingcat enumera si seria de teorii ale conspirației lansate in Rusia. De exemplu, că MH17 ar fi fost aruncat în aer din interior, sau legătura cu dispariția misterioasă a unui alt zbor al Malaysia Airlines – MH370 – în Marea Chinei de Sud.

Pe 21 iulie, Ministerul rus al Apărării a publicat propriul raport despre tragedia MH17. Printre materialele prezentate se aflau si imagini de satelit trucate, fapt dovedit de expertii Bellingcat.

Potrivit concernului rus militar „Almaz-Antey“, care a efectuat propria anchetă, racheta care a distrus aeronava a fost casata de armata rusă. In ceea ce priveste lansarea ei, aceasta s-a facut dintr-o zonă care nu era controlata de nicio parte a conflictului. Informațiie „Almaz-Antey“, lansate în octombrie 2015, nu sunt confirmate nici de martorii oculari, nici de sursele deschise si au fost respinse de Consiliului de Securitate al Olandei si JIT, subliniaza raportul Bellingcat.

Rusia critică proclamarea noului stat ''Mica Rusie'' în estul Ucrainei

​
Proclamarea, marți, de către separatiștii proruși a unui nou stat în estul Ucrainei, denumit ''Mica Rusie'', a provocat reacții nu numai din partea unor capitale occidentale, ci și a Moscovei.

Marți, separatiștii din Donețk au anunțat că au creat un nou stat, denumit ''Malorusia'', sau ''Mica Rusie'', în estul Ucrainei. Separatiștii din regiunea vecină Lugansk, care sunt aliați ai miliției din Donețk, s-au arătat surprinși de anunț, spunând că declarația referitoare la caracterul statal nu a fost discutată mai înainte.

Critici au venit și din partea Rusiei, unde Boris Grizlov, negociatorul șef al Moscovei pentru problema privind estul Ucrainei, a respins declarația separatiștilor. ''Această inițiativă nu se încadrează în procesul de la Minsk. O iau pur și simplu ca pe o invitație la discuție. Această declarație nu are efecte cu caracter constitutiv'', a spus Grizlov.

Un cetăţean britanic care s-a alăturat separatiștilor a fost condamnat la cinci ani de închisoare

Un tribunal din Marea Britanie l-a condamnat la cinci ani de închisoare pe un cetăţean britanic care s-a alăturat miliţiilor pro-ruse din estul Ucrainei.

Benjamin Stimson, în vârstă de 41 de ani, a mers în zona de conflict din estul Ucrainei în anul 2015. Prezenţa sa în zona de conflict a fost atestată prin intermediul unui interviu acordat la faţa locului televiziunii BBC prin intermediul unei fotografii a sa cu un pistol-mitralieră de tip Kalaşnikov, difuzată pe o reţea de socializare.

Avocatul lui Stimson a susţinut în faţa instanţei că acesta nu a participat la nicio luptă în cele patru luni cât a stat în Ucraina şi a recunoscut doar infracţiunea de facilitare a unor acte teroriste comise de alte persoane. Judecătorul a apreciat însă că acuzatul "a ajutat miliţia prin prezenţă şi implicare".

Acesta este primul caz din Marea Britanie în urma căruia un cetăţean britanic este judecat pentru sprijinirea rebelilor din Ucraina.

Casa Albă acceptă înăsprirea sancțiunilor impuse Rusiei

​
Casa Albă s-a declarat deschisă față de înăsprirea sancțiunilor împotriva Moscovei, într-un context în care republicanii și democrații din Congresul SUA au ajuns la un acord asupra unui proiect de lege vizând adoptarea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, Iranului și Coreii de Nord. Proiectul, care ar limita orice potențial efort al administrației președintelui Donald Trump de a încerca să ridice sancțiunile impuse Moscovei, ar putea fi adoptat marți de Camera Reprezentanțilo.

"Susținem legislația în forma actuală și vom continua să colaborăm cu Camera reprezentanților și Senatul pentru a impune aceste sancțiuni severe împotriva Rusiei până la reglementarea deplină a situației din Ucraina, ceea ce cu siguranță încă nu este cazul", a declarat duminică pe postul de televiziune ABC secretara de presă a Casei Albe, Sarah Sanders.

Mulți dintre legislatorii americani speră ca legea să-i trimită lui Trump mesajul de a menține o poziție fermă față de Rusia. În ultimele săptămâni, oficiali din administrația Trump au contestat, în discuții cu congresmeni, unele pasaje din varianta legii care a fost deja adoptată de Senat la 15 iunie, între care prevederea ca șeful statului să obțină aprobarea Congresului înainte de a putea relaxa sancțiunile.

John Thune, unul din liderii republicanilor din Senat, și Ben Cardin, principalul senator democrat din Comisia pentru relații externe, au apreciat duminică pe Fox News că proiectul de lege va obține suficiente voturi pentru a contracara un eventual veto din partea președintelui.

La Bruxelles, Uniunea Europeană a tras un semnal de alarmă în privința demersurilor americane vizând înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, făcând apel la Washington să se coordoneze cu partenerii său din G7. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a avertizat că aceste sancțiuni ar putea avea "consecințe nedorite", mai ales în ce privește eforturile Uniunii Europene de a-și diversifica sursele de energie.

Noul director de comunicare al Casei Albe, Anthony Scaramucci, a afirmat că Donald Trump nu s-a decis încă dacă să semneze sau nu legea.