Poroşenko i-a retras cetăţenia ucraineană fostului președinte georgian Mihail Saakaşvili
Poroşenko i-a retras cetăţenia ucraineană fostului său aliat Mihail Saakaşvili, în cadrul unei manevre surprinzătoare percepută ca fiind o tentativă de blocare a aspiraţiilor politice ale fostului preşedinte georgian.
Saakașvili se află în SUA, unde, nemaiavând nici o cetățenie, fiind așadar apatrid, a calificat decizia lui Poroșenko drept ‘lașă’.
Mihail Saakaşvili, care a combătut corupţia în Georgia în perioada în care a fost preşedinte, din 2004 până în 2013, primise în mai 2015 paşaport ucrainean şi fusese numit de Petro Poroşenko în funcţia de guvernator al regiunii Odesa.
Pe fondul disputelor cu Petro Poroşenko, Mihail Saakaşvili a demisionat în noiembrie 2016 din funcţia de guvernator şi a format un nou partid, care se poziţionează în opoziţie faţă de preşedintele Ucrainei. Acuzându-l pe Poroșenko de "jaf" asupra concetățenilor săi, Saakașvili s-a angajat să creeze o nouă forță politică în Ucraina și să obțină convocarea de alegeri anticipate.
Un consilier din Ministerul de Interne ucrainean a precizat că retragerea cetățeniei a fost motivată de faptul că "Parchetul georgian a informat recent Ucraina în legătură cu fapte care nu-i erau cunoscute în momentul deciziei de acordare a cetățeniei ucrainene și pe care Mihail Saakașvili le-a ascuns în mod intenționat".
"Poroșenko s-a hotărât să mă priveze de cetățenie în mod perfid, în timp ce mă aflu în afara țării", a reacționat pe Facebook Saakașvili, aflat în SUA.
Decizia intervine după o întâlnire desfășurată săptămâna trecută la Tbilisi între Petro Poroșenko și omologul său georgian Ghiorghi Margvelașvili, la care cei doi șefi de stat și-au anunțat intenția de a coopera pentru aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Luni, Mihail Saakașvili l-a acuzat pe președintele ucrainean că de fapt deplasarea sa în Georgia a avut ca scop o "întâlnire secretă" cu miliardarul Bidzina Ivanișvili, al cărui partid deține frâiele puterii din 2012.
Decretul lui Poroșenko face imposibilă întoarcerea fostului președinte georgian în Ucraina, pentru că el ar risca deodată să fie expulzat în Georgia, unde se află sub anchetă pentru “abuz de putere”.
Putin amenință cu represalii, după ce Senatul SUA aprobă noi sancţiuni
Vladimir Putin, a acuzat legislatorii americani de "insolenţă" şi a promis că Rusia va recurge la represalii, dacă sancţiunile SUA vor fi legalizate în cadrul ultimei runde de aprobări.
Camera Representanţilor din SUA a votat marţi cu 419 voturi la trei, în favoarea unui proiect de lege privind noi sancţiuni impuse Rusiei, Coreei de Nord şi Iranului.
Sancţiunile au fost votate mai departe joi în cadrul Senatului american, urmând ca proiectul de lege să necesite semnătura lui Donald Trump, preşedintele american, pentru a fi considerat aprobat.
Trump, care a avut două discuţii cu Putin la summitul G20, va întâmpina reacţii negative în cazul în care va încerca să se opună noilor sancţiuni, actuala Administraţie de la Casa Albă fiind deja implicată în scandalul ingerinţelor ruse în alegerile americane din 2016.
'Noi ne comportăm într-un mod foarte rezervat, foarte răbdător, însă, la un moment dat, va trebui să răspundem, pentru că este imposibil să tolerăm la nesfârșit insolența la adresa țării noastre', a declarat președintele rus, în cadrul unei conferințe de presă comune la Savonlinna, în Finlanda, cu omologul său finlandez Sauli Niinisto.
"Este imposibil să tolerezi la nesfârşit acest tip de insolenţă faţă de ţara noastră", a adăugat acesta.
Proiectul a provocat indignarea Moscovei, dar și a Europei, pentru că deschide calea sancțiunilor împotriva unor companii europene care au proiecte în domeniul energetic în Rusia.
De asemenea, textul prevede și un mecanism inedit care nu este pe placul Casei Albe: președintele american Donald Trump are nevoie de acceptul congresmenilor dacă va dori vreodată să decidă suspendarea sancțiunilor existente împotriva Rusiei.
Patriarhul Filaret: „Rusia pretinde că Vladimir a creștinat Moscova, fondată la 100 de ani după moartea sa”
În discursul său de după serviciul religios de la monumentul cneazului Vladimir cel Mare (I), Patriarhul Ucrainei Filaret a declarat ca Rusia încearcă să ocupe nu doar teritorii străine, dar, de asemenea, istoria și cultura straina.
„Adevărul este de partea noastră. Și asta o știe toată Ucraina și toată lumea știe că adevărul este cu noi. Noi am renuntat la armele nucleare pentru că suntem o tara iubitoare de pace, și nu am atacat Rusia, Rusia ne-a atacat si ne-a luat temporar Crimeea și acum vrea si Donbasul” – a spus Patriarhul Filaret.
El a întrebat retoric, „oare credinta crestină inseamna sa furi bunul altuia? Nu doar bunul, dar chiar istoria și cultura“, – a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
„Acum, in Rusia se promoveaza ideea ca cneazul Vladimir „aproape ca a crestinat Moscova, care a apărut în secolul al XII-lea (Vladimir I a fost cneaz de Kiev între 980-1015-n.r.)…Și i-au pus un monument acolo, iar biserici cu hramul sfantului Vladimir nu au in toata Rusia…Iar monument i-au pus, ca sa sublinieze faptul că “Vladimir este al lor“, – a spus Filaret.
Cinci noi țări aplică sancțiunile UE împotriva Rusiei
Cinci țări au aderat la decizia Consiliului UE de a prelungi măsurile restrictive impuse ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, se arata în declarația semnata de Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă și de Securitate Comună.
„Țările candidate la aderarea la UE – Muntenegru și Albania, un membru al Spațiului Economic European- Norvegia, precum și Georgia și Ucraina au aderat la această decizie“, -se spune în declarație.
„Aceste țări se vor asigura că politicile lor naționale corespund cu decizia Consiliului UE“, – a adăugat Federica Mogherini.
Potrivit ei, UE ia în considerare și salută hotararea celor cinci state.
Amintim, Consiliul UE a prelungit până la 23 iunie 2018 sanctiunile împotriva Crimeei și orasului Sevastopol.
Sancțiunile includ interdicții privind: importul în UE de mărfuri din Crimeea și Sevastopol; investiții în Crimeea și Sevastopol; servicii turistice in Crimeea și Sevastopol, în special, navele de croazieră europene nu pot intra în porturile din Crimeea; exportul anumitor produse și tehnologii în Crimeea, în special, în domeniul transporturilor, telecomunicațiilor și energiei.