Rusia neagă afirmația Ucrainei că ar fi lăsat trupe în Belarus după recentele manevre militare
Vineri, Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, a afirmat că Rusia a lăsat trupe în Belarus după recentele exerciţii militare, , în contextul în care state membre NATO avertizau în august că Moscova ar putea folosi manevrele ruso-belaruse pentru o viitoare invazie.
” În ceea ce priveşte unităţile Forţelor Armate ale Rusiei care au participat la exerciţiul strategic comun Zapad-2017, toţi militarii s-au întors în zonele de desfăşurare permanentă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, care a adăugat că afirmaţiile lui Muzhenko despre trupele ruse ”ascunse” în Belarus demonstrează nivelul de incompetenţă şi de degradare la care a ajuns conducerea Armatei ucrainene.
Rusia şi Belarusul au organizat Exerciţiul militar "Zapad 2017" în perioada 14-20 septembrie, în apropierea frontierelor unor state NATO precum Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Moscova a dat asigurări că exerciţiile au caracter "defensiv", urmând să participe doar 13.000 de militari. Însă experţi occidentali au apreciat că exerciţiile militare au fost un paravan care va permite Rusiei să poziţioneze aproximativ 100.000 de militari în Belarus.
Ucraina, Georgia și Moldova vor prezenta o poziție comună privind reforma „Parteneriatului estic”
Ucraina, Georgia și Moldova au convenit asupra unei poziții comune cu privire la reformarea formatul „Parteneriatului Estic“ și au gata să-l prezinte pe 4 octombrie Uniunii Europene, a declarat la conferința Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic din Ucraina, vicepremierul pentru integrare europeană și euro-atlantică Ivanna Klimpuș-Țințadze, transmite „Adevărul european“.
„Țările care sunt cele mai avansate la capitolul integrarea în UE și au ambiții europene, au convenit deja asupra poziției lor privind schimbarea formatului “Parteneriatului Estic” și mâine îl vom prezenta“, – a declarat Klimpuș-Țințadze.
„Noi oferim un format adâncit pentru țările care susțin dorința integrarii europene – un fel de UE + 3. În primul rând, noul format ar trebui să menționeze deschiderea ușilor UE către aceste țări. De asemenea, formatul ar trebui să includă eliminarea tarifelor de roaming și majorarea cotei pentru studenți și stagii de pregatire pentru funcționarii publici – atât în UE, cât și în institutiile UE, unificarea serviciilor poștale, precum și aderarea treptată la piața comuna de energie“, – a spus ea.
Klimpuș-Țințadze a precizat că acest format ar trebui să includă și o componentă de securitate, „având în vedere importanța acestei probleme și pentru noi, și pentru Moldova și Georgia“.
„Vom organiza consultări cu colegii noștri europeni, ca aceste propuneri sa fie luate în considerare în declarația următorului summit al “Parteneriatului Estic“, – a adăugat oficialul din Ucraina.
Rusia va construi un gard care va separa Crimeea de Ucraina
Serviciul rus de informatii FSB (fostul KGB) vrea ca până în decembrie să construiască un gard urias care sa separe peninsula Crimeea de Ucraina.
Potrivit anunțului publicat de contraspionajul rus, gardul va avea 49,5 kilometri, ceea ce înseamnă de șase ori mai mult decât granița terestră a Crimeei cu Ucraina.
"Tot acest proiect arată a corupție. Din punctul de vedere al securității, nu are sens” – a declarat pentru ziarul polonez un ziarișt din Crimeea, de la radio Krim Realia.
În afară însă de granița directă terestră, contraspionajul intenționează să facă un gard de metal de-a lungul litoralului Sivaș (numită și Marea Putredă) – în continuarea golfului Mării de Azov, care separă partea nord-estică a peninsulei de Ucraina. În multe locuri ea poate fi trecută pe jos, deși noroiul este până la genunchi. În prezent, pe acolo trec traficanții în ambele părți, precum și diversioniștii și spionii – tot în ambele părți. Lungimea acestui litoral este de trei ori mai mare decât gardul discutat.
"Construirea gardului va servi la împărțirea banilor între ofițerii FSB interesați. În Rusia se fac peste tot economii, dar în Crimeea există tot timpul fonduri" – spune ziaristul.
Săptămâna trecută, ziariștii din Moscova au descoperit în parte deschisă (nesecretă) a proiectului rus de buget pe anul viitor că au dispărut cheltuielile destinate „ajutorului umanitar pentru teritoriile separate”. Așa este conspirată în buget finanțarea Donbasului. În loc ca fondurile să meargă în Donețk și Lugansk, au fost îndreptate spre Crimeea. Economiștii ruși îndeamnă în plus la majorarea impozitării combustibililor, pentru a se strânge bani necesari peninsulei.
Până în anul 2020, Kremlinul a planificat cheltuielile în Crimeea la circa 1,2 miliarde dolari, în principal pentru proiecte de infrastructură. Nu se știe la cât se vor ridica cheltuielile destinate dezvoltării peninsulei în părțile secrete ale bugetului.
Ankara nu va recunoaste anexarea Crimeei de catre Rusia, promite Erdogan in Ucraina
Ankara nu va recunoaste anexarea Crimeei de catre Rusia, a promis presedintele turc Recep Tayyip Erdogan intr-o vizita in Ucraina.
Turcia va continua sa sustina suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei, a subliniat Erdogan luni, in cadrul acestei vizite.
Ankara va continua sa urmareasca situatia tatarilor in Crimeea, a declarat Erdogan, care a multumit Ucrainei ca le apara drepturile.
Activisti tatari din Crimeea se plang de faptul ca drepturile acestui grup etnic turcic sunt incalcate dupa anexarea regiunii ucrainene de la Marea Neagra.
Erdogan a facut aceste declaratii in contextul in care cauta o imbunatatire a relatiilor cu Rusia, cu care coopereaza in stabilirea unor zone de "dezescaladare" in Siria.