Tensiuni sârbo-ucrainene
Ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, l-a convocat de urgență pe ambasadorului sârb în Ucraina, Rada Bulatovici.
Ministrul sârb de externe a subliniat faptul că Serbia și-a afirmat în repetate rânduri sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, susținere care a fost confirmată și în timpul președinției OSCE a Serbiei.
Ministrul Dacic afirmă că în Serbia este cunoscut faptul că „mercenari ucraineni au participat la crimele comise de forțele croate împotriva poporului sârb din Croația” și „că Ucraina, spre deosebire de Serbia, nu i-a condamnat niciodată“.
Ministerul sârb afirmă că Serbia este în contonuare angajată să stabilească relații bune cu Ucraina în baza principiului respectului reciproc.
Inflamarea bruscă a relațiilor diplomatice dintre Serbia și Ucraina s-a produs după ce, săptămâna trecută, publicația Balkan Insight a publicat un interviu cu ambasadorul ucrainean în Serbia, Alexander Alexandrovici, în care acesta a acuzat Serbia că se lasă antrenată de Rusia în politica de destabilizare a Balcanilor de Vest, Belgradul fiind „un instrument al Rusiei pentru distrugerea Europei”.
Chiar în ziua următoare publicarii interviului, Ministerul de Externe al Serbiei a amenințat că îl va declara persona non grata pe diplomat, iar liderul opoziție proruse sârbe a făcut apel ca Alexandrovici să fie imediat deportat din țară.
Rex Tillerson: Nu există o decizie privind discuții oficiale între Trump și Putin
Secretarul de stat american Rex Tillerson a declarat joi că nu a fost luată încă nicio decizie dacă președintele Donald Trump va avea discuții oficiale cu omologul său rus Vladimir Putin la summitul APEC, programat să aibă loc în zilele de 10 și 11 noiembrie în Vietnam, relatează Reuters.
Această declarație intervine după ce anterior Kremlinul anunțase o întâlnire Putin-Trump vineri în Vietnam.
"Nu a existat niciodată un acord pentru o întâlnire bilaterală oficială", a afirmat Tillerson, citat de agenția de presă franceză.
"Continuăm discuțiile (...). Întrebarea este de a ști dacă avem destulă substanță", a adăugat el, referindu-se în special la convorbirile în curs privind Siria sau Ucraina.
Tillerson a făcut aceste declarații într-o întâlnire cu presa la Beijing, unde îl însoțește pe Donald Trump în cadrul turneului său în Asia.
Pe de altă parte, în timpul unei discuții cu ziariștii la bordul Air Force One duminică, Donald Trump a vorbit în mod clar despre această întâlnire cu omologul său rus.
"Cred că este de așteptat să mă întâlnesc cu Putin, da", a afirmat Trump. "Vrem ajutorul lui Putin pentru Coreea de Nord", a adăugat el.
Polonia şi Suedia cer "reinventarea" Parteneriatului Estic
Parteneriatul Estic trebuie reinventat într-o formă care îi va permite să se concentreze mai mult pe nevoile cetăţenilor, în special ale tinerilor, şi obţinerea unor rezultate relevante în sfera cooperării, au declarat miniştrii de Externe ai Poloniei şi Suediei.
Parteneriatul Estic a fost lansat în urmă cu opt ani, fiind o iniţiativă comună a Poloniei şi Suediei, pentru a apropia Uniunea Europeană de şase state fără statut de membru: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Uniunea Europeană a oferit 1,5 miliarde de euro, încă din 2009, pentru dezvoltarea companiilor de pe teritoriile celor şase ţări. Cu 4.000 de studenţi din regiune care au primit burse pentru a studia în statele membre UE şi 10.000 de tineri care au participat în programe de schimb, doar anul trecut, parteneriatul s-a dovedit a fi unul dintre cele mai de succes iniţiative de politică externă pentru Europa de Est.
Aproximativ 70% dintre oamenii care locuiesc în cele şase state consideră că Uniunea Europeană este un reprezentant foarte bun al valorilor precum drepturile omului, democraţia, justiţia, libertăţile cetăţeneşti, securitatea şi prosperitatea economică. Cu toate acestea, Parteneriatul are nevoie să fie reinventat pentru a-şi păstra relevanţa în viitor.
"Polonia şi Suedia rămân dedicate Parteneriatului. Cele două state au empatizat mereu, iar uşa ar trebui să rămână deschisă pentru acordarea statutului de membru ţărilor care se dezvoltă", afirmă miniştrii de Externe din Polonia şi Suedia, Witold Waszczykowski şi Margot Wallstroem.
"Asta nu va fi benefic doar pentru comerţ, ci şi pentru construirea unor relaţii puternice între cetăţenii statelor noastre. Din moment ce infrastructura este scumpă, avem nevoie să acordăm subvenţii şi împrumuturi din partea instituţiilor europene şi internaţionale", au mai declarat aceştia.
Liderii europeni se vor întâlni în cadrul unui summit al Parteneriatului Estic, pe 24 noiembrie, pentru a discuta îmbunătăţirea acestuia şi rezolvarea problemelor. Anul viitor, Polonia şi Suedia vor fi reprezentaţi în Consiliul de Securitate ONU, lucru ce ar putea fi văzut drept o oportunitate.
Rusia ar trebui văzută mai degrabă ca un 'pericol potențial', decât un partener în construirea securității europene, a declarat directorul serviciului german de informații externe BND, Bruno Kahl, remarcând că amplele exerciții militare Zapad, desfășurate în septembrie de Rusia, au arătat un nivel ridicat alarmant al modernizării forțelor armate ale Moscovei.
Cu ocazia unui eveniment găzduit luni, la Munchen, de Fundația Hanns Seidel, șeful BND a subliniat că este important pentru Germania, pentru NATO și pentru Uniunea Europeană să monitorizeze îndeaproape dezvoltarea militară a Rusiei.
Exercițiile Zapad ('Occident' în limba rusă) au arătat că Rusia este 'foarte, foarte aproape' de atingerea țintei de modernizare a 70% din forțele sale armate până în anul 2020, a mai afirmat Kahl, potrivit înregistrării audio a discursului, la care Reuters a avut acces.
'Trebuie să rămânem vigilenți. Pacea în Europa nu mai este un fapt garantat', a subliniat Bruno Kahl, atenționând că obiectivul Rusiei include 'slăbirea UE, respingerea SUA și în special crearea unor disensiuni între cele două'. 'Aceasta înseamnă (că), în loc să avem un partener pentru securitatea europeană, avem în Rusia un potențial pericol', a adăugat el.
Potrivit șefului BND, președintele rus Vladimir Putin este decis să împiedice răspândirea valorilor europene spre est, spre Ucraina, care, la fel ca Georgia, nu are nicio șansă de a deveni membru al NATO atât timp cât 'viziunea lui Putin despre lume predomină la Moscova'.
Pentru securitatea Germaniei, amenințarea a crescut prin instalarea de către Rusia a unor rachete cu rază scurtă în enclava Kaliningrad, a mai arătat directorul BND.