Lavrov şi Tillerson vor discuta Ucraina Consiliul Ministerial al OSCE din 7 decembrie
Secretarul de stat al SUA, Rex Tillerson, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, se vor întâlni în cadrul Consiliului Ministerial al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), la 7 decembrie, a anunţat vineri un oficial american.
Cei doi oficiali vor aborda mai multe subiecte, precum situaţiile tensionate din Siria, Ucraina şi Coreea de Nord, dar şi confiscarea de către SUA a unor proprietăţi diplomatice ruse. Situația din Ucraina se va afla în centrul acestor discuții. Marile puteri încearcă să negocieze termenii unei forțe ONU de menținere a păcii.
Tot vineri, Serghei Lavrov a catalogat drept regretabilă declaraţia făcută de către Rex Tillerson prin care a învinuit Moscova pentru aproape orice problemă externă.
"Declaraţia recentă a lui Rex Tillerson mi-a produs regret, întrucât el a acuzat Rusia pentru aproape toate problemele externe cu care se confruntă SUA. Unii chiar au impresia că Rusia ar trebui să-şi ceară scuze pentru asta. Cred că aceste declaraţii survin ca urmare a situaţiei interne din SUA", a spus ministrul rus de Externe, citat de site-ul agenţiei Tass.
Petro Poroșenko anunță referendumuri privind aderarea Ucrainei la UE și NATO
Petro Poroșenko a anunțat desfășurarea ”într-un viitor foarte apropiat” a unor referendumuri privind aderarea țării la Uniunea Europeană și NATO, arătându-se convins că populația se va pronunța în favoarea intrării în NATO și UE, aspecte care ar determina o degradare suplimentară a relațiilor Kievului cu vecinul de la est, Rusia.
Conform unui sondaj realizat la finalul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie de către trei institute ucrainene, 56% dintre ucraineni sunt favorabili aderării la UE, în timp ce 43% doresc ca țara lor să adere la NATO, 33% se opun și 13% nu se pronunță.
Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Kievul a semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE. Acordul a intrat în vigoare la 1 septembrie.
În 2015, Poroșenko a afirmat că Ucraina până în 2020 va asigura interoperabilitatea completă (operationala si tehnica) a armatei cu forțele armate ale țărilor NATO.
Ucraina sprijină sprijină organizarea întrunirii ONU despre Coreea de Nord
Consiliul de Securitate al ONU se va întruni la 15 decembrie pentru a discuta despre respectarea drepturilor omului şi programele nucleare şi cu rachete balistice din Coreea de Nord, o întâlnire anuală pe care China a încercat să o împiedice în ultimii trei ani.
Ambasadorul Japoniei la ONU, Koro Bessho, cel care prezidează Consiliul de Securitate în luna decembrie, a precizat că întrunirea privind respectarea drepturilor omului în Coreea de Nord ar putea fi devansată pentru 11 decembrie.
Întâlnirea are sprijinul a nouă state membre - Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Italia, Japonia, Senegal, Suedia, Ucraina şi Uruguay.
China a încercat fără succes să oprească trei întâlniri anterioare privind drepturile omului din Coreea de Nord, prin convocarea unui vot procedural. Minimum nouă voturi sunt necesare pentru a câştiga un astfel de demers, iar China, Rusia, Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa nu îşi pot exercita dreptul de veto.
Patriarhul Filaret: biserica ucraineană nu se va întoarce niciodată sub controlul Moscovei
Patriarhul bisericii ortodoxe din Ucraina, Filaret, a declarat că biserica ucraineană nu se va întoarce niciodată sub controlul Patriarhiei Moscovei.
Filaret a spus vineri că biserica rusă ar fi încercat să inducă lumea în eroare cu o zi mai devreme, când a afirmat că patriarhul ucrainean i-ar fi scris celui rus pentru a-i cere să fie „iertat”. Biserica rusă l-a excomunicat pe Filaret, când acesta a scos Patriarhia Kievului de sub controlul Moscovei, în 1992.
În iunie 2016 deja, Parlamentul ucrainean a adoptat o declaratie adresată Patriarhului Ecumenic de la Constantinopol în care cere să acorde autocefalie (independenta) Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
Deputații cereau invalidarea actului de la 1686, care a fost adoptat cu încălcarea canoanele sacre ale Bisericii Ortodoxe. În plus, deputatii roaga Constantinopolul să ia parte în mod activ în depășirea consecințelor separării bisericii din Ucraina prin convocarea, sub auspiciile Patriarhiei Ecumenice, a Sinodului ucrainean de unificare, care ar rezolva toate disputele din sanul Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Peisajul religios ucrainean e mult mai complicat decât cel din Moldova (sau din Macedonia), unde există o biserică ortodoxă ce ține de Moscova și una locală, autochefală.
In Ucraina, pe lângă puternicul catolicism și branșa greco-catolică, există nu două, ci trei biserici ortodoxe: Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (BOU-PM), Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului (BOU-PK) și Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală (BOUA).
Cea a Patriarhatului de Kiev a fost creată abia acum 20 de ani, imediat după independență, și condusă din 1995 de patriarhul Filaret. Aceștia sînt considerați schismatici, folosesc doar ucraineana la slujbă și se consideră urmașii mitropolitului Petru Moghilă, sau Movilă, sfântul cărturar moldovean, a cărui familie a dat o serie de domnitori în Moldova și Valahia.