Ungaria va creşte ajutoarele sociale pentru maghiarii din regiunea ucraineană Transcarpatia
Guvernul Ungariei va creşte la aproape trei miliarde de forinţi (9,3 milioane de euro) suma ajutoarelor sociale pe care Budapesta le va acorda regiunii Transcarpatia din vestul Ucrainei anul viitor, a anunţat vineri secretarul de stat pentru comunităţile ungare de peste hotare, relatează agenţia MTI.
Fondurile sunt destinate pentru 23.000-24.000 de persoane din domenii precum educaţia, sănătatea, media, cultură şi sectorul social, a precizat Arpad Janos Potapi într-o conferinţă de presă, scrie agerpres.ro.
Odată cu creşterea finanţării, guvernul Ungariei speră că va stabiliza numărul de persoane care lucrează în domeniul educaţiei în Transcarpatia, sau, cel puţin, să oprească declinul său, a afirmat Potapi.
Plata suplimentară anuală pentru cadrele didactice ungare din regiunea Transcarpatia va creşte de la 270.000 de forinţi la 500.000 de forinţi, a mai spus Potapi.
OSCE anunţă posibile transferuri de arme din Rusia spre zonele rebele
O misiune de observare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a informat joi AFP că a reperat posibile transferuri de arme din Rusia spre teritoriile separatiste din Ucraina, în timp ce Moscova susţine că nu îi sprijină militar pe rebeli.
Într-un e-mail trimis AFP, OSCE a afirmat că a observat săptămâna trecută armament greu trecând frontiera noaptea.
O dronă OSCE a filmat "autovehicule, printre care un camion care deplasa un mijloc blindat pentru transportul trupelor" intrând şi ieşind de pe teritoriul ucrainean sub control separatist pe un drum de ţară fără post de frontieră.
OSCE, a cărei echipă formează singura misiune de observare independentă din estul Ucrainei, nu a afirmat explicit că rebelilor li s-au livrat arme.
Cu alte două ocazii, organizaţia a informat că a văzut convoaie de arme deplasându-se în apropierea frontierei ucrainene, însă fără să treacă peste aceasta.
OSCE, care dispune de 600 de observatori în această regiune, a deplâns în repetate rânduri că dronele sale sunt bruiate, chiar doborâte în zonele de conflict.
"Rusia trebuie să înceteze să mai livreze arme letale intermediarilor săi din estul Ucrainei profitând de întunericul nopţii", a reacţionat pe Twitter ambasada americană la Kiev. "Numai Rusia poate pune capăt băii de sânge din Ucraina", a subliniat reprezentanţa diplomatică.
Războiul dintre separatiştii proruşi şi armata ucraineană a făcut peste 10.000 de morţi din 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi sprijină militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte în pofida a numeroase dovezi.
Acordul de pace de la Minsk. încheiat la începutul lui 2015 şi urmat de o serie de armistiţii, a permis reducerea considerabilă a luptelor, dar violenţele continuă să izbucnească periodic de-a lungul liniei de front.
Sențov a primit Premiul Saharov
Sențov fusese propus de cel mai mare grup politic din Parlamentul European, acela al Partidului Popular European PPE.
Regizorul ucrainean Oleg Sențov a primit astăzi pentru Premiul Libertății de Contiință Andrei Saharov, acordat în fiecare an de Parlamentul European.
Sențov se află în greva foamei de mai mult de patru luni, cerînd eliberarea a peste 70 de ucraineni deținuți în Rusia și Crimeea sub acuzații politice. El a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru presupuse activiăți teroriste, acuzații denunțate ca motivate politic de comunitatea internațională.
De trei decenii incoace, Parlamentul European acorda in fiecare an această distinctie – botezata "Premiul Saharov" – care recompenseaza "personalitati sau organizatii pentru eforturile depuse in vederea apararii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale". O data cu acest premiu, Parlamentul European mai ofera si un cec de 50.000 euro. Lucrul este laudabil in principiu, însă mulți consideă că pune o serioasa problema morala, care nu pare a tulbura constiinta deputatilor, se pune in momentul in care se anunta lista "finalistilor".
O distinctie care recompenseaza "libertatea de gandire" n-ar trebui sa functioneze dupa modelul unui premiu literar sau al unui concurs de frumusete.
Daca multi dintre laureatii anilor precedenti erau personalitati care luptasera in favoarea drepturilor omului si care primeau acest premiu dupa ce isi vedeau visul implinit, altfel zis, dupa democratizarea tarii lor (asa au fost primii doi laureati, Nelson Mandela in 1988 si Alexander Dubcek in 1989), altii traiesc in continuare in sânul dictaturii pe care o combat, precum Sențov.
CEDO condamnă Rusia într-o nouă decizie privind şcolile românilor din Transnistria
Rusia a încălcat dreptul elevilor de la internatul din Tighina la educaţie în limba română, a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi a obligat Moscova la plata unor despăgubiri de 64.000 de euro, a relatat miercuri Radio Chişinău, indicând că această decizie intervine la şase ani după celebra ”Hotărâre Catan şi alţii”, când CEDO de asemenea constatase încălcarea dreptului elevilor în şcolile cu predare în limba română în regiunea transnistreană, scrie agerpres.ro.
Potrivit Asociaţiei Promo-LEX, decizia CEDO de marţi vizează 11 reclamanţi, dintre care doar 10 au obţinut câştig de cauză. CEDO a obligat Rusia să plătească câte 6.000 de euro fiecărui reclamant şi încă 4.000 de euro cheltuieli de judecată, în total 64.000 de euro.
În decizia CEDO din 19 octombrie 2012, Rusia a fost obligată să plătească 1,7 milioane de euro pentru 170 de reclamanţi, dar până astăzi refuză să execute hotărârea.
Solicitat de portalul IPN, preşedintele Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, a declarat că pentru persoanele vizate în această cauză nu contează doar achitarea sumelor stabilite de CEDO, ci şi să le fie respectat dreptul la educaţie. El a dat ca exemplu în acest sens situaţia elevilor de la liceul din Grigoriopol care continuă să fie evacuaţi în localitatea Doroţcaia, astfel fiind nevoiţi să facă zilnic naveta. Este cazul şi liceului din Râbniţa, care nu a putut să-şi recupereze imobilul ocupat în 2004. Probleme similare au şi cei de la liceul ‘Alexandru cel Bun’ din Tighina. În ceea ce ţine de achitarea sumelor dispuse de Curte, avocaţii Promo-LEX depun în continuare eforturi pentru ca aceste obligaţii ale Federaţiei Ruse să fie onorate.
În ultimii şase ani, numărul elevilor din şcolile cu predare în limba română din regiunea transnistreană s-a diminuat cu 35%. La 19 octombrie 2012, Curtea Europeană a menţionat că ”reducerea numărului de elevi cu 50% în liceele Evrika şi Alexandru cel Bun este prea mare pentru a fi explicată doar prin factorii demografici”