31 oct.: Ziua internaţională a Mării Negre
Ziua internaţională a Mării Negre este sărbătorită an de an, la 31 octombrie, dată la care, în anul 1996, cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, document ce conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre.
Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră a fost semnat în cadrul Conferinţei Miniştrilor Mediului din ţările riverane Mării Negre, desfăşurate la Istanbul, la 30-31 octombrie 1996, şi reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 ţări, pescuitul excesiv şi deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani. Planul Strategic de Acţiune promovează colaborarea tuturor ţărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin.
Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câţiva ani mai devreme. Potrivit site-ului www.mae.ro, la 21 aprilie 1992, fusese semnată, la Bucureşti, de cele şase state, Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, ratificată de România prin Legea 98/1992. Anexa Convenţiei cuprinde trei protocoale: unul, privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării din surse de pe uscat; cel de-al doilea, privind cooperarea în combaterea poluării cu petrol şi alte substanţe nocive, a mediului marin al Mării Negre, în situaţii de urgenţă; iar cel de-al treilea, privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării prin descărcare. Atât Convenţia cât şi Protocoalele sale au intrat în vigoare la 15 ianuarie 1994. Potrivit site-ului www.senat.ro, organismul desemnat cu aplicarea Convenţiei de la Bucureşti este Comisia pentru protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării, care asigură cadrul regional pentru cooperarea în acţiunile de reducere a poluării în Marea Neagră.
Ulterior, la 7 aprilie 1993, miniştrii cu atribuţii în protejarea mediului marin al Mării Negre din cele şase ţări au semnat, în Ucraina, Declaraţia de la Odessa, care formulează o politică comună a ţărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea şi folosirea resurselor, se arată pe site-ul www.blacksea-commission.org. Declaraţia conţine un orar rezonabil al acţiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societăţii pentru conservarea şi protecţia mediului Mării Negre, dezvoltând şi detaliind ideile Convenţiei de la Bucureşti, în acord cu deciziile Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.
Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internaţional pentru Managementul Mediului şi Protecţia Mării Negre - Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorităţii de Mediu Internaţionale (GEF), cu scopul de a consolida şi de a proteja ecosistemul Mării Negre, prin intermediul unor politici şi al unui cadru legislativ adecvat pentru lupta împotriva poluării şi pentru protejarea biodiversităţii, se arată pe site-urile www.marinespecies.org şi www.grid.unep.ch.
În scopul studierii mediului marin, al rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Fundaţia Universitară a Mării Negre, o organizaţie regională, non-guvernamentală şi non-profit, ce are ca obiective promovarea şi o mai bună înţelegere şi cercetare a economiei, societăţii, educaţiei şi guvernanţei regiunii Mării Negre, poziţionarea acesteia faţă de restul lumii, precum şi dezvoltarea modalităţilor de promovare a intereselor regiunii la nivel internaţional, se arată pe site-ul instituţiei, fumn.eu. Iniţiativa înfiinţării acestei fundaţii a aparţinut unui grup academic românesc, coordonat de academicianul şi diplomatul Mircea Maliţa, după ce, în anul 1992, a fost înfiinţată Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), incluzând 11 ţări: 6 ţări riverane Mării Negre (Bulgaria, Turcia, Georgia, Federaţia Rusă, Ucraina şi România) şi 5 ţări învecinate (Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Grecia şi Albania). În 2004, Serbia s-a alăturat organizaţiei, din OCEMN făcând parte în prezent 12 state. Organizaţia Cooperarea Economică a Mării Negre este o organizaţie de cooperare regională, numărându-se printre primele iniţiative lansate în zona Mării Negre.
Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în anul 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.
Ziua internaţională a Mării Negre este marcată printr-o serie de activităţi cultural-educative, expoziţii de fotografii, concursuri, târguri, jocuri distractive, prin care se urmăreşte conştientizarea în vederea adoptării unui comportament pozitiv şi responsabil faţă de mediul marin şi costier, fiind însă, în acelaşi timp, şi un prilej de sărbătoare.
Marea Neagră este o mare intercontinentală, între Europa şi Asia, cu o suprafaţă de 413.488 kmp, fără Marea Azov, care îi aparţine şi care are o suprafaţă de 38.000 kmp. Are o adâncime maximă de 2.245 m şi scaldă ţărmul României pe o lungime de 234 km, potrivit ''Enciclopediei Geografice a României'', volum coordonat de Dan Ghinea. Pe ţărmurile ei se găsesc şase ţări: Bulgaria şi România în vest, Ucraina în nord, Federaţia Rusă în nord-est, Georgia în est şi Turcia în sud.
Fiind o mare tipic interioară, Marea Neagră depinde în mare măsură de propriul bazin de acumulare a apei, prin care curg numeroase fluvii, printre care Dunărea, Nipru, Nistru, Kizil-Irmak şi altele. Are o salinitate scăzută. Principala cauză a desalinizării Mării Negre este marele volum de apă dulce care ajunge în ea şi volumul limitat de apă sărată din Marea Mediterană ce pătrunde prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Speciile de peşti cele mai răspândite sunt: guvidul, chefalul, morunul, scrumbia, rândunica de mare, pălămida, hamsia, calcanul, precum şi alţi peşti răpitori, printre care o specie de rechini, de mici dimensiuni.
Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană şi, prin aceasta, cu Oceanul Planetar. Spre sud-vest comunică cu Marea Marmara, prin Strâmtoarea Bosfor, şi cu Marea Egee, prin Dardanele. Înspre nord-est, Marea Neagră comunică cu Marea Azov, prin Strâmtoarea Kerci.
Schismă în ortodoxie: Putin avertizează asupra 'consecinţelor grave'
Vladimir Putin a avertizat asupra 'consecinţelor grave' ale sciziunii între Bisericile Ortodoxe, după decizia Patriarhiei Constantinopolului de a recunoaşte o Biserică Ortodoxă Independentă în Ucraina, şi a declarat că Rusia va apăra cu fermitate drepturile şi interesele conaţionalilor din afara ţării în condiţiile tensiunii tot mai mari pe plan internaţional.
'Aş dori să subliniez un lucru: politizarea unui domeniu atât de sensibil sfârşeşte întotdeauna cu cele mai grave consecinţe, în primul rând pentru cei care fac asta', a declarat Putin în cadrul unui forum ce a reunit reprezentanţi ai diasporei ruse la Moscova.
Este prima oară când şeful statului rus se pronunţă în cazul acestei crize religioase apărute după ce Patriarhia Ecumenică şi-a anunţat decizia de a autoriza autocefalia Bisericii Ucrainei, iar Patriarhia Moscovei a rupt legăturile cu Patriarhia Ecumenică în urma acestei decizii.
Preşedintele Putin a denunţat 'încercările de a rupe legăturile dintre Biserica Rusă şi credincioşii săi din străinătate'.
'Datoria noastră comună - mai presus de toate în faţa oamenilor - este de a păstra unitatea spirituală şi istorică a ortodocşilor', a subliniat preşedintele rus.
Patriarhia Constantinopolului a decis la jumătatea lunii octombrie să recunoască o Biserică Ortodoxă Independentă în Ucraina, punând astfel capăt celor 332 de ani de tutelă religioasă a Moscovei, decizie care pune problema viitorului milioanelor de credincioşi din această ţară, unde Biserica Rusă se bucură încă de o influenţă considerabilă.
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a refuzat să recunoască această decizie, catalogând Patriarhia Constantinopolului drept 'schismatică'.
Indignată, Biserica Rusă, care revendică numărul cel mai mare de credincioşi în lumea ortodoxă, a anunţat ruperea tuturor legăturilor sale cu Constantinopolul, cea mai veche patriarhie.
Biserica subordonată Patriarhiei Moscovei dispune în Ucraina de numărul cel mai mare de parohii (peste 12.000), dar Patriarhia Kievului are totuşi cel mai mare număr de credincioşi, potrivit sondajelor.
'Vom apăra cu fermitate drepturile şi interesele dumneavoastră, vom folosi toate mecanismele bilaterale şi internaţionale existente pentru aceasta, vom continua să ajutăm Fondul de sprijin şi de apărare a drepturile conaţionalilor care trăiesc în străinătate', a declarat Vladimir Putin, adresându-se participanţilor la cel de-al VI-lea Congres al diasporei ruse, care şi-a deschis lucrările miercuri la Moscova.
Referitor la încălcarea drepturilor populaţiei rusofone, Putin a declarat că în 'Ucraina se întâmpla aceasta (...); se întâmplă şi în ţările baltice şi într-o serie de alte state unde se rescrie istoria, se duce o luptă cu monumentele şi cu limba rusă', denunţând manifestările de rusofobie şi alte forme de extremism agresiv.
Sfântul Sinod subliniază totodată faptul că unitatea se păstrează prin coresponsabilitate și cooperare între Bisericile Ortodoxe locale, prin cultivarea dialogului și a sinodalității la nivel panortodox, aceasta fiind o necesitate permanentă în viața Bisericii. Unitatea Bisericii este un dar sfânt al lui Dumnezeu, dar și o mare responsabilitate a ierarhilor, clerului și credincioșilor mireni. De aceea, Sfântul Sinod îndeamnă la înmulțirea rugăciunii pentru unitate, la cultivarea prin dialog și reconciliere a iubirii creștine fraterne, care oferă adevărata libertate”, se arată în comunicat.
Rusia a impus sancțiuni împotriva a 322 de cetățeni și 68 de companii din Ucraina
Premierul rus Dmitri Medvedev a semnat un decret guvernamental care introduce măsuri economice speciale (sancțiuni) împotriva a 322 de cetățeni ucraineni și 68 de companii, anunță serviciul de presă al executivului rus.
„Se introduc măsuri economice speciale împotriva persoanelor fizice și juridice din Ucraina, care prevăd blocarea (înghețarea) activelor, a titlurilor de valoare și de proprietate pe teritoriul Rusiei și interdicția privind transferul de fonduri (ieșiri de capital) din Rusia“, – spune documentul
Printre cei cărora li se aplică sancțiunile se numara judecătorii Curții Constituționale a Ucrainei, deputații Radei Supreme, oficialii administrației prezidențiale din Ucraina, conducătorii companiilor mari de stat și altii.
În special, pe lista de sancțiuni apar Alexei Poroșenko – fiul cel mare al președintelui Ucrainei, dar și liderul partidului „Batkivșcina“ Iulia Timoșenko, ministrul afacerilor interne – Arsen Avakov, șeful SBU – Vasili Hrițak, procurorul militar șef al Ucrainei – Anatoli Matios, șeful Statului Major – Viktor Mujenko, ministrul apărării – Stepan Poltorak, ministrul infrastructurii – Vladimir Omelian, ministrul sănătăţii – Iuliana Suprun, președintele Radei Supreme – Andrei Parubi, fostul prim-ministru Arseni Iațeniuk, secretarul Comitetului National de Securitate si Aparare – Oleksandr Turcinov, insarcinatul pentru minoritatea tatarilor – Mustafa Djemilev, miliardarii Konstantin Grigorișin, Victor Pinciuk și alții.
România preia preşedinţia anuală a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
România preia, din 1 noiembrie, preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), poziţie în cadrul căreia va propune alocarea de resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea potenţialului pe care îl are această regiune.
Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării este a doua strategie macro-regională a Uniunii Europene (din cele patru existente în prezent), preluând modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia Uniunii Europene pentru Marea Baltică (adoptată 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene. SUERD reprezintă o iniţiativă politică a României şi Austriei, promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) şi adresată preşedintelui Comisiei Europene.
În baza acestui demers şi ca urmare a consultării cu cele 14 state membre, la 8 decembrie 2010, Comisia Europeană a prezentat Comunicarea privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării şi Planul de Acţiune, iar în 13 aprilie 2011 documentul a fost adoptat de Consiliul Uniunii Europene.
Lansată în aprilie 2011, strategia reuneşte nouă state membre UE (Austria, Cehia, Croaţia, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România şi Bulgaria) şi cinci ţări din afara spaţiului comunitar (Bosnia-Herţegovina, Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina).
Începând de la 1 noiembrie România preia preşedinţia SUERD pentru o perioadă de un an.