Avertisment al Rusiei către NATO privind Marea Neagră
O eventuală decizie a Alianţei Nord-Atlantice de suplimentare a capabilităţilor navale în Marea Neagră ar fi un factor "destabilizator", avertizează Andrei Kelin, un oficial din cadrul Ministerului rus de Externe, precizând că Marea Neagră "nu aparţine" şi "nu are nicio legătură" cu NATO.
"Dacă se va lua decizia de creare a unei forţe navale permanente, sigur că acest lucru va fi un factor destabilizator; pentru că nu este o mare a Alianţei Nord-Atlantice", a declarat, miercuri seară, Andrei Kelin.
Rusia, care a anexat regiunea ucraineană Crimeea în anul 2014, are propria Flotă militară în Marea Neagră, staţionată în Sevastopol.
La manevrele NATO din Marea Neagră și la viitoarea flotilă permanentă NATO din regiune va participa și Ucraina, precum și Georgia.
Ministerul român al Apărării a anunţat în urmă cu câteva luni că va iniţia demersuri pentru a crea o structură navală permanentă în Marea Neagră, după modelul grupurilor navale NATO. România, Bulgaria şi Turcia poartă discuţii pe tema creării unui grup naval comun al Alianţei Nord-Atlantice în Marea Neagră, anunţa la sfârşitul lunii mai ministrul bulgar de Externe, Daniel Mitov. O decizie în acest sens este aşteptată la summitul NATO care se va desfăşura în iulie în Polonia.
Conform Convenţiei de la Montreux, ţările care nu au ieşire la Marea Neagră nu pot menţine nave militare în această zonă mai mult de 21 de zile. Dintre statele membre NATO, România, Bulgaria şi Turcia au ieşiri la Marea Neagră.
Rusia a criticat vehement de nenumărate ori prezenţa unor nave militare NATO în Marea Neagră. Recent, Forţele aeriene ruse au efectuat în centrul Mării Negre un exerciţiu care simula distrugerea unor nave militare americane ancorate în Portul Constanţa.
Kievul cere Patriarhului de la Constantinopole autocefalia Bisericii Ortodoxe ucrainene
Parlamentul ucrainean a adoptat o declaratie adresată Patriarhului Ecumenic de la Constantinopol în care cere să acorde autocefalie (independenta) Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
În declaratie, deputații ucraineni subliniază faptul că timp de doi ani Ucraina suferă de pe urma agresiunii armate din partea Federației Ruse, care a anexat Crimeea.
În aceste condiții, poporul din Ucraina „nu mai accepta ideea unității bisericii cu Preafericitul Părinte Patriarh al Moscovei, Kirill, care nu numai că nu a apărat creștinii ortodocși din Ucraina, care au suferit de pe urma agresiunii ruse, dar, de asemenea, a devenit unul dintre principalii ideologi ai „lumii ruse” și, în consecință, unul dintre artizanii războiului rus împotriva Ucrainei.
Având în vedere acest lucru, deputații cer invalidarea actului de la 1686, care a fost adoptat cu încălcarea canoanele sacre ale Bisericii Ortodoxe. În plus, deputatii roaga Constantinopolul să ia parte în mod activ în depășirea consecințelor separării bisericii din Ucraina prin convocarea, sub auspiciile Patriarhiei Ecumenice, a Sinodului ucrainean de unificare, care ar rezolva toate disputele din sanul Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Peisajul religios ucrainean e mult mai complicat decât cel din Moldova (sau din Macedonia), unde există o biserică ortodoxă ce ține de Moscova și una locală, autochefală.
In Ucraina, pe lângă puternicul catolicism și branșa greco-catolică, există nu două, ci trei biserici ortodoxe: Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (BOU-PM), Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului (BOU-PK) și Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală (BOUA).
Cea a Patriarhatului de Kiev a fost creată abia acum 20 de ani, imediat după independență, și condusă din 1995 de patriarhul Filaret. Aceștia sînt considerați schismatici, folosesc doar ucraineana la slujbă și se consideră urmașii mitropolitului Petru Moghilă, sau Movilă, sfântul cărturar moldovean, a cărui familie a dat o serie de domnitori în Moldova și Valahia.
Casa Albă dă Ucrainei 220 milioane $ pentru reforme
Washingtonul va oferi Ucrainei 220 milioane $ pentru aplicarea reformelor.
Anunțul a fost făcut după intalnirea de miercuri 15 iunie dintre vice-președintele american Joe Biden și premierul ucrainean Volodimir Groisman.
Din 2014 încoace, SUA au oferit Ucrainei 1,3 miliarde de dolari. La asta se vor adăuga 2 miliarde de garanție pentru împrumutul negociat de UCraina cu Fondul Monetar Internațional (FMI).
Ministrul rus al apărării în Crimeea într-o “vizită de lucru"
Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a sosit astăzi în Crimeea în ceea ce e numit o “vizită de lucru”.
Șoigu va inspecta infrastructurile militare ale peninsulei anexate de Rusia în 2014.
Șoigu va vizita, de asemenea, Sevastopol, unde este bazată flota rusă de la Marea Neagră.