Ambasadorii UE doresc prelungirea sancțiunilor impuse Rusiei
Ambasadorii celor 28 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat marți, prelungirea cu șase luni a sancțiunilor economice adoptate împotriva Rusiei în vara lui 2014 pentru anexarea Crimeei și implicarea sa în conflictul Kievului cu zonele separatiste,
În următoarele zile va fi luată decizia oficială la nivel de miniștri de prelungire până la 31 ianuarie 2017 a acestor sancțiuni care expiră la sfârșitul lunii iulie.
Sancțiunile vizează în special băncile și companiile petroliere și industria apărării din Rusia și au penalizat dur economia rusă.
Moscova a decretat în schimb un embargou asupra importurilor agroalimentare din UE.
Italia reușește să amâne iarăși prelungirea sancțiunilor UE impuse Rusiei
Italia a reușit iarăși astăzi să obțină amânarea prelungirii sancțiunilor UE impuse Rusiei. Marți, 21 iunie, ambasadorii celor 28 de state membre ale Uniunii Europene aprobaseră în principiu prelungirea cu şase luni a sancţiunilor economice impuse Rusiei în vara anului 2014.
Italia dorește o mențiune specială despre aceasta în textul summitului liderilor UE care va avea loc la Bruxelles pe 28-29 iunie și nu va semna prelungirea sancțiunilor până atunci.
Sancțiunile ar trebui prelungite pană la data de 31 ianuarie 2017, ele fiind în prezent valabile până la finalul lunii iulie.
Pe lista sancţiunilor se află în principal bănci, companii petroliere şi de apărare ruse.
Aceste sancţiuni au afectat considerabil economia Rusiei, care a răspuns printr-un embargo în ceea ce priveşte produsele agroalimentare provenind din Uniunea Europeană.
Sancțiunile impuse Rusiei ar putea fi afectate de referendumul britanic
Rezultatul negativ al referendului britanic și perspectiva, care acum pare inevitabilă, a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană va afecta și sancțiunile UE impuse Rusiei, care expiră luna viitoare. Unele țări UE, precum Germania sau Italia, sunt reticente prelungirii lor.
Marea Britanie era unul din cei mai fermi susținători ai menținerii sancțiunilor, însă anunțata sa ieșire din UE îi decredibilizează acum cu totul influența asupra celorlalți 27 de membri.
Asta, combinat cu rezultatul negativ din Olanda, în aprilie, în legătură cu Acordul de Asociere UE-Ucraina arată în ce măsură un referendum în chestiuni complexe este primejdios pe fundalul creșterii populismelor în întreaga Europă.
Summitul UE nu va discuta referendumul olandez asupra acordului cu Ucraina
In urma rezultatului neașteptat al referendumului britanic și a victoriei Brexit, la summitul UE din 28-29 iunie nu se va discuta referendumul olandez asupra acordului cu Ucraina.
Ministrul olandez de externe Bert Koenders a spus că “mai mult ca sigur” liderii nu vor căuta o soluție problemei puse de faptul că la referendumul olandez din aprilie 61,1% din alegători au respins Acordul de Asociere UE - Ucraina. Cei 28 (27 + demisionarul David Cameron) vor căuta mai degrabă o poziție comună și o soluție uriașei probleme puse de probabila ieșire a Marii Britanii din UE.
Pentru a intra în vigoare, acordul cu Ucraina trebuie aprobat de toate cele 28 de țări… sau 27.