Surse din interiorul anchetei privind uciderea Alexandrei Măceșanu au declarat, în aceste zile, pentru Europa Liberă, că „până acum, nu există indicii referitoare la implicarea unor soldați americani de la baza militară de la Deveselu în cercetările din cazul Caracal”. Și în urmă cu două săptămâni, DIICOT anunța, prin purtătorul de cuvânt, Mihaela Porime, că nu există implicarea unor cetățeni americani, iar o eventuală colaborare cu FBI ar fi strict tehnică, de natură criminalistică sau de profiling.
Precizările procurorilor au fost menite să risipească zvonurile care apăruseră în presă referitoare la o eventuală colaborare cu FBI, care ar fi fost legată de militarii de la Deveselu.
În ultimele zile însă, ancheta de la Caracal a fost umbrită de o serie de articole publicate de ziarul Libertatea, care sugerau legături mai vechi între rețele de trafic de persoane din Caracal și militarii de la Deveselu, care figurează în postura de clienți. Libertatea indică o verigă între crimele de la Caracal, din zilele noastre, și două dosare DIICOT Olt, din 2012 și 2014. Este vorba despre un șofer al minorelor exploatate în urmă cu șapte ani care locuiește la câteva sute de metri de Gheorghe Dincă, cel care a mărturisit că le-ar fi ucis pe Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu în cursul acestui an.
Ce spun documentele
Europa Liberă a avut ocazia să consulte cele două dosare DIICOT trimise în judecată. Este vorba despre două rețele de proxeneți, cu câteva persoane care se regăsesc în ambele dosare, care au sechestrat, au șantajat și le-au obligat să se prostitueze pe minore din Caracal și din comune învecinate,
Primul dosar este finalizat de DIICOT în mai 2012 și trimis în judecată. Se referă la fapte petrecute între ianuarie 2011 și martie 2012, fiind deschis de procurorii DIICOT Olt la 17 iunie 2011, care s-au autosesizat. Există în dosar interceptări telefonice, declarații ale victimelor, complicilor și ale martorilor. În acest dosar există trei referiri la cetățeni străini, austrieci și americani, care apar în declarațiile a două dintre minorele exploatate, iar cea de-a treia mențiune este din declarațiile părinților uneia dintre aceste două fete.
- Una dintre fete, o numim cu inițiale fictive ZX, pentru că legea interzice dezvăluirea identității victimei traficului de minori, afirmă, la pagina 5 a documentului, că, în perioada ianuarie 2011-ianuarie 2012, a fost șantajată de capul rețelei, Bogdan Marinel Daniel (Cocoș) și de soția acestuia, Bogdan Simona Mirela, să se prostitueze cu aproximativ 500 de bărbați, „printre consumatorii de servicii sexuale, aflându-se mai mulți cetățeni de origine austriacă, care erau detașați din Austria pe raza municipiului Caracal pentru întreținere și consolidare a hidrocentralelor de pe cursul inferior Olt, care locuiesc în campus, la marginea orașului Caracal”. Urmează numele celor trei bărbați din Austria, identificați de procurori, care au recunoscut faptele. Ei apar citați ca martori în proces, afirmând că nu știau de faptul că fetele au fost exploatate sau că erau minore. ZX nu s-a constituit parte în proces, nu a cerut despăgubiri și nu a fost încadrată ca victimă. Copila, care avea 17 ani în 2011, fusese sechestrată în casa soților proxeneți, fiind bătută și umilită. În declarația ei sunt numiți printre clienți doi bărbați români și „cetățeni americani care s-au aflat în tranzit pe teritoriul României, având ca zonă de interes unitatea militară din com. Deveselu”.
- A doua menționare apare și în declarația părinților lui ZX, care sunt citați, la pagina 26 a documentului, afirmând că fiica lor „a fost recrutată în 2011, când avea 17 ani, și a fost exploatată sexual de cei doi inculpați (soții Bogdan n.r), determinând-o să întrețină raporturi sexuale cu persoane de sex bărbătesc, americani, austrieci și români, în urma cărora obțineau sume de bani între 150-400 de lei sau echivalentul în valută, pe care îi foloseau în interes personal”.
- A treia referire apare în declarația unei alte fete, JW, din nou inițiale fictive, care avea 17 ani în 2011. Fata este racolată de un alt membru al rețelei, Țeculescu Nelu Claudiu, pe care îl cunoaște în ianuarie 2011. Din declarațiile copilei, se consemnează că „printre doritorii de servicii sexuale se aflau în mod frecvent cetățeni străini, de naționalitate austriacă și americană, care erau detașați în legătură cu serviciul, pe raza municipiului Caracal și comuna Deveselu, județul Olt”. Pe trei pagini, 16-18, JW dă detalii exclusiv despre mai multe întâlniri în campusul muncitorilor austrieci, de la periferia orașului Caracal, unde îi numește pe aceiași trei bărbați pomeniți în declarația lui ZX.
JW racolează, la rândul său, alte fete pe care le prezintă rețelei. Când i se propune să fie plasată de către cei doi soți Bogdan refuză, din cauză că aceștia le filmau pe tinere în ipostazele compromițătoare.
Nici JW nu se regăsește în final între cele trei părți vătămate și nici între cele două fete care au fost parte în proces și au cerut despăgubiri.
În dosarul instrumentat în 2011 există declarații ale mai multor fete care sunt anunțate că vor fi trimise să practice prostituția în Belgia, Spania, Italia, la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, mai există declarații despre propunerea din partea proxeneților să fie măritate de formă pentru a deveni mame surogat în Elveția.
Dosarul cuprinde declarațiile a 29 de victime ale rețelei de prostituție, din care 16, în 2011, erau minore. Procesul s-a încheiat în 2013, cu arest la domiciliu pentru capul rețelei. Pe Bogdan (Cocoș) și pe Țeculescu îi regăsim într-un alt dosar DIICOT, deschis în 2014, la sesizarea uneia dintre victimele celei de-a doua rețele. Fata a avut noroc - a fost salvată de Poliție, împreună cu tatăl său. În acest al doilea dosar instrumentat de procurorii de la crimă organizată Olt toți clienții, exclusiv români, au fost inculpați. Cocoș a fost din nou condamnat, însă de data aceasta a fost trimis la închisoare, unde a murit în 2016, în condiții pe care familia sa le consideră suspecte.
O observație. În ancheta ziarului Libertatea, este prezentată o tânără care se număra printre victimele rețelei depistate în 2011 la Caracal, care povestește traumele prin care a trecut vreme de o lună și jumătate cât a fost sechestrată. Oana (este un nume fictiv) nu a menționat un contact direct cu „americanii de la Deveselu” sau cu „muncitorii austrieci”, ci lipsa de reacție a unor clienți polițiști, cărora le-a spus prin ce trece. Despre clienții străini, ea a povestit că a auzit de la celelalte fete, însă declarațiile sale au fost preluate pe larg în presă, fără a se menționa dacă i-a întâlnit personal sau doar a auzit despre ei de la celelalte victime.
Semnele de întrebare
Ce se întâmpla la Deveselu în 2011?
Baza militară de la Deveselu fusese pusă în conservare din 2003, înainte de aderarea României la NATO. Amplasarea scutului defensiv antirachetă a fost parafată printr-un tratat semnat de România și Statele Unite la 13 septembrie 2011, la Washington.
Abia doi ani mai târziu, în 2013, sunt inaugurate lucrările de construcție. În 2015 s-au finalizat lucrările de infrastructură, inclusiv drumurile din comună, iar ceremonia oficială de inaugurare a bazei a avut loc în mai 2016, când a fost certificat tehnic sistemul de apărare antirachetă. Săptămâna trecută, NATO a anunțat că a finalizat actualizarea tehnică a sistemului de apărare de la Deveselu.
Teodor Baconschi este cel care a semnat, ca ministru de Externe, în septembrie 2011, tratatul de amplasare a scutului antibalistic, alături de secretarul de stat al SUA de la vremea aceea, Hillary Clinton. Fostul șef al diplomației române a explicat, pentru Europa Liberă, că în anul 2011, „la Deveselu nu exista o activitate curentă”. „Operaționalizarea a mai durat ani”, a precizat Baconschi, care a spus că pe parcursul lui 2011, „până la momentul semnării acordului din septembrie, au fost prospectate mai multe regiuni din România pentru identificarea locației potrivite.„Delegații americane veneau, împreună cu militari români, și prospectau în mai multe locuri din țară, aflate în proprietatea Armatei îndeobște.Nu se poate vorbi de o prezență, pentru că aceste inspecții tehnice durau câteva ore. Nu cred că, dată fiind cronologia, putem vorbi de prezența unor soldați americani la Deveselu. Este o opinie personală”, a spus Baconschi.
Jurisdicția penală prevăzută prin Tratatul SOFA
În dezbaterile din presă, în care atenția a fost îndreptată exclusiv către „militarii americani de la Deveselu”, nu a fost menționat un tratat (SOFA) pe care România l-a semnat încă din 30 octombrie 2001 și care a intrat în vigoare în anul următor. Semnatari, Adrian Năstase, premier la acea vremee, și secretarul de stat al SUA, Colin Powell. Tratatul are un capitol referitor la jurisdicția penală. El era cunoscut opiniei publice, pentru că a fost invocat în urmă cu 15 ani, când Teo Peter a murit într-un accident rutier, în urma impactului cu o mașină condusă de un militar american, în același timp și diplomat. Acesta a beneficiat de o dublă imunitate în privința jurisdicției penale - potrivit Convenției de la Viena din 1961, ca diplomat, în acord cu SOFA, ca militar.
Acordul SOFA, privind statutul forțelor SUA în România, prevede că „România își exercită voința suverană de a renunța la dreptul prioritar de exercitare a jurisdicției sale penale”. Tratatul face distincție între infracțiuni. Când este vorba despre infracțiuni care se sancționează cu amendă sau cu închisoare de până la un an, Forțele SUA notifică autoritățile române. Dacă este vorba despre infracțiuni grave, cu implicații majore, statul român poate impune propria jurisdicție, prin notificarea autorităților militare competente.
Propaganda oficială rusă, 127 de articole despre Caracal
Oficiosul propagandei ruse în limba română, Sputnik.md (pagina cu domeniul România este scoasă la vânzare de o firmă în insolvență) a scris 127 de articole despre cazul Caracal. Încă de a doua zi de la aflarea tragediei, 27 iulie, Sputnik a publicat un articol în care afirmă că Gheorghe Dincă, cel care a recunoscut că a ucis cele două adolescente, ar fi traficat fete pentru militarii de la Deveselu. În realitate, principalul argument al propagandei ruse se baza pe un articol publicat în august 2012 în presa din Oltenia, care conținea câteva date din dosarul DIICOT Olt referitor la rețeua lui Bogdan (Cocoș) fără nicio referire la principalul suspect al Cazului Caracal, din 2019.
Din acel moment, Sputnik a adunat speculațiile sau articolele apărute în presă despre rețelele anterioare de trafic de minore și le-a legat de scutul de la Deveselu, dar mai ales de Gheorghe Dincă, suspectul din 2019. Oficiosul Kremlinului atribuie același raționament mai multora dintre jurnaliști sau vedete de televiziune. Mircea Badea, de la Antena 3, este protagonistul unui articol al site-ului citat în care sunt amestecate, pe 29 iulie, declarații ale sale, dintr-o emisiune A3, și de pe contul său de facebook în care vorbește despre apropierea orașului Caracal de Deveselu sau de ancheta DIICOT Olt din 2011. În cadrul acestui articol, Sputnik recunoaște că a lansat dezinformarea Dincă-Deveselu. Despre cum a funcționat manipularea, aici.
La 2 august, într-o revistă economică, profit.ro, a apărut un articol care a citat pentru prima dată informații din procesul deschis de DIICOT Olt în 2012 despre faptele din 2011. Articolul era anunțat ca exclusivitate menită să explice cum a funcționat dezinformarea, însă a trecut neobservat și nu a fost citat de media main stream din România. Între timp, mai multe site-uri cu popularitate și altele, cu credibilitate solidă, marșau pe pista Dincă-trafic minore-Deveselu, care a fost dezmințită de DIICOT-ul central.
La 12 august, când Libertatea a prezentat o anchetă în care afirmă din titlu că militarii de la Deveselu au fost „scăpați de DIICOT”, informațiile referitoare la faptele din 2011 sunt preluate de întreaga presă din România prin citare, fără nuanțe sau minime verificări, inclusiv declarațiile Oanei, asupra cărora găsiți o observație mai sus.
Este momentul în care apar explicații publice din partea lui Cristian Diaconescu, ministru de Externe în 2012 și consilier prezidențial între 2012-2014, perioadă în care scutul de la Deveselu era abia în etapa amenajării. Diaconescu spune că în octombrie 2013 „nu era picior de american” la Deveselu. Fostul ministru a atras atenția că „După căderea tratatului INF privind forțele nucleare intermediare, baza de la Deveselu a rămas practic singurul avanpost de descurajare nucleară spre Est”.
O mențiune - În tot acest răstimp, Sputnik a cultivat cu osârdie, dincolo de asocierea cazului Caracal 2019 cu militarii de la Deveselu, linia sa editorială cunoscută - președintele Klaus Iohannis este „principalul vinovat”, de data aceasta pentru crimele anchetate la Caracal. De asemenea, Occidentul este „principalul beneficiar al traficului de carne vie”, președintele francez Emmanuel Macron este „interesat” de amânarea achiziționării de către STS a unei tehnologii eficiente în localizarea apelurilor 112. Nu lipsește nici proaspăt alesul președinte al Parlamentului European, David Sassoli, care „se implică” în cazul Caracal. O teză apare ca un corolar al manipulării -România s-ar afla în pragul unei crize similare cu cea „de dinainte de Putin” din cauza luptei anticorupție.
În toată această dezbatere lipsesc însă vocile autorităților și informațiile publice care să elimine confuziile între tragedia exploatării unor copile care au fost tratate ca sclave sexuale și o bază militară strategică, nepopulată la momentul anchetei procurorilor din Olt. Pe fondul acestei tăceri oficiale, oricând manipulările și fake news-ul se propagă lesne, într-o presă avidă de popularitate. Vizita președintelui Iohannis la Washington, din zilele următoare, se petrece și după ce dezbaterea publică din România a fost infestată în mod direct de propaganda Kremlinului.
Facebook Forum