Linkuri accesibilitate

Cronologia judiciară a unei rușini naționale. De ce a fost retrimis la Parchet dosarul Revoluției


Ion Iliescu, într-una dintre aparițiile sale televizate din timpul Revoluției Române. Fostul membru al partidului comunist avea să devină președinte al României în două rânduri.

Curtea Supremă a decis restituirea la Parchet a „dosarului Revoluției”, în care inculpați sunt Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus. Decizia vine în completarea unui lung șir de decizii prin care justiția română și-a demonstrat neputința în a elucida ce s-a întâmplat în decembrie 1989.

Efectul direct al deciziei luată vineri de Curtea Supremă va fi refacerea actului de acuzare întocmit pe 5 aprilie 2019, prin care Iliescu, Voican Voiculescu și Rus au fost trimiși în judecată.

Fostul președinte al României, fostul vicepremier și șeful Aviației Militare din 1989 au fost deferiți justiției pentru crime împotriva umanității, la capătul unei anchete marcată de stângăcii judiciare și neputințe ale justiției de a scoate la lumină adevărul (judiciar) despre Revoluția Română din 1989.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a României nu este definitivă și poate fi contestată de părți și de Parchet. Abia după ce va fi împlinit și acest pas procesual, dosarul se va întoarce efectiv la procurori (în cazul în care restituirea va fi menținută), care trebuie să refacă rechizitoriul și să decidă dacă îi vor trimite din nou în instanță pe inculpați.

Pe 9 octombrie 2020, în cadrul procedurii de cameră preliminară a acestui dosar, judecătorii de la ICCJ au stabilit o serie de nereguli judiciare care ar face imposibilă judecarea cauzei.

  • (neregularitatea actului de sesizare) în ceea ce privește numărul total al volumelor de urmărire penală ce conțin probele relevate de parchet în susținerea acuzațiilor aduse inculpaților atât sub aspectul laturii penale cât și al laturii civile și care, cu respectarea dispozițiilor legale în materia reunirii, compun dosarul nr. 11/P/2014;
  • verificarea sub aspectul legalității și temeiniciei a actului de sesizare de către procurorul ierarhic superior;
  • descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare a instanței în sarcina inculpaţilor Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și gl. (rtr.) Rus Iosif, indicarea şi analiza mijloacelor de probă, identificarea și stabilirea identităţii persoanelor vătămate, părților civile ori succesorilor acestora prin raportare la acuzațiile aduse fiecărui inculpat din cauză;
  • nelegalitatea „depozițiilor” persoanelor ascultate în fața Comisiilor senatoriale și care au dobândit calitatea de suspecţi/inculpați în cauză;
  • nelegalitatea administrării unor depoziții de martori/persoane vătămate, după redeschiderea urmării penale în cauză;
  • nelegalitatea administrării mijloacelor de probă constând în Rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din decembrie 1989, Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989, Documentarul privind Marele Stat Major din cadrul M.Ap.N., „Cartea revoluției române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu, documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la ac?iunile întreprinse de Direc?ia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12 - 31.12.1989, datate mai 1991.
  • Constată că numărul volumelor de urmărire penală înaintate instanţei este de 2995, iar parte din acestea conţin un număr mai mare de acte de urmărire penală decât cele menţionate de parchet.
  • Constată că dosarul nr. 200/P/2007 ce are în conținut un număr de 234 volume de urmărire penală – incluzând şi volumul 163 bis, lipsă fiind volumul cu nr. 174 menţionat în adresa parchetului (renumerotate de instanţă de la nr. 2762 la nr. 2995) -, a fost atașat prezentului dosar și îl exclude din ansamblul probator.

Carte a lui Sergiu Nicolaescu, probă în dosar

Tot în octombrie 2020, judecătorii au decis excluderea de la dosar a mai multor acte. Procurorii incluseseră în materialul de urmărire penală, la categoria, „declarații”, mai multe relatări pe care Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu le-au făcut în faţa Comisiei Senatoriale. Acestea au fost înlăturate.

Ion Iliescu și Petre Roman, doi politicieni, ambii cu legături în fostul regim, cărora românii aveau să le încredințeze țara după căderea comunismului.
Ion Iliescu și Petre Roman, doi politicieni, ambii cu legături în fostul regim, cărora românii aveau să le încredințeze țara după căderea comunismului.

De la dosar au mai fost excluse rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din Decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora.

„Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989”, punctul de vedere preliminar al S.R.I. privind evenimentele din decembrie 1989, documentarul privind Marele Stat Major din cadrul M.Ap.N, dar și „Cartea revoluției române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu, au fost și ele înlăturate. Procurorii consideraseră că acestea au valoare probatorie.

Documente de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 dar și mai multe declarații ale persoanelor vătămate au fost, de asemenea, excluse.

Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus au fost acuzați că ar fi indus „psihoza teroristă” în timpul evenimentelor din decembrie 1989, fapt ce a provocat sute de decese și mii de răniri ale unor civili.

Piața Palatului după ce s-a terminat ultima întâlnire de propagandă a lui Ceașescu. Oamenii au huiduit discursul disctatorului.
Piața Palatului după ce s-a terminat ultima întâlnire de propagandă a lui Ceașescu. Oamenii au huiduit discursul disctatorului.

„Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).”, se arată în rechizitoriu.

Inculpații au negat încă de la trimiterea în judecată acuzațiile. „Sunt sugrumat de indignare că nu-mi găsesc cuvintele. (…) Acest om, compromis din punct de vedere instituțional, complice la torționarii de dinainte de Revoluție, din epoca comunistă, are îndrăzneala să apară public și să vorbească de revoluție, care este evenimentul fondator al epocii în care trăim”, spunea Voiculescu în 2019. El se referea la Augustin Lazăr, procuror-general al României la acel moment.

Revoluția. O cronologie judiciară post-factum, în trei acte

I. Primii care au fost trași la răspundere pentru violențele din decembrie 1989 au fost câțiva dintre liderii comuniști. Tudor Postelnicu, fost ministru de Interne, Ion Dincă, general de armată, Emil Bobu, fost secretar de stat și Manea Mănescu, fost vicepreședinte al Consiliului de Stat au fost condamnați în primii ani de democrație ai României.

Postelnicu a fost condamnat de Tribunalul Militar București la închisoare pe viață pentru genocid. După recurs a rămas cu 14 ani de închisoare, însă a executat doar șapte, fiind eliberat în baza unui decret al lui Ceaușescu rămas neabrogat. Dincă a stat cinci ani în închisoare, Emil Bobu a executat 3 ani de închisoare, iar Mănescu a fost eliberat după 2 ani.

II. În 2008, generalii Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu au fost încarcerați după ce au fost condamnați la câte 15 ani de închisoare. Ei au fost acuzați că au dat dovada de „exces de zel” in reprimarea demonstrantilor.

Mihai Chițac a fost eliberat de mai multe ori din penitenciar din cauze medicale și a murit acasă, în 2010. Stănculescu a fost și el eliberat condiționat, la începutul anului 2014.

Gelu Voican Voiculescu a fost rănit după ce a participat la un eveniment de comemorare a Revoluției.
Gelu Voican Voiculescu a fost rănit după ce a participat la un eveniment de comemorare a Revoluției.

III. La acea vreme, Ion Iliescu era deja cercetat penal pentru evenimentele din decembrie 1989, însă dosarul bătea pasul pe loc de 15 ani. Un episod reprezentativ este cel din 2009, când președintele de atunci, Traian Băsescu, îi reproșează procurorului general Laura Codruța Kövesi, la o întâlnire publică, faptul că dosarul Revoluției este blocat.

În 2015, dosarul a fost clasat de Parchetul General. În 2016, acesta a fost redeschis de același Parchet, pentru ca în 2019 să fie trimis în judecată. Mai multe persoane care au fost implicate în evenimentele de acum 21 de ani au scăpat atunci de acuzații. Printre acestea și Petre Roman, fost prim-ministru.

Francis Fukuyama analizează mișcările geostrategice ale Chinei în Europa
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:40 0:00
XS
SM
MD
LG