Linkuri accesibilitate

CSM urmează să se pronunțe în legătură cu cererea de desființare a Secției „Portocală”


Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să voteze dacă este de acord sau nu cu desființarea Secției speciale de anchetare a magistraților.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să voteze dacă este de acord sau nu cu desființarea Secției speciale de anchetare a magistraților.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să discute în ședința de joi propunerea ministerului Justiției de desființare a Secției pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ).

Tot joi, plenul urmează să analizeze raportul de activitate al SIIJ pe 2020, an în care Secția de investigare a magistraților l-a trimis în judecată în două dosare pe fostul procuror Mircea Negulescu, poreclit „Portocală”. Numele Secției a devenit astfel cunoscut în spațiul public drept „Secția Portocală".

Avizul care urmează să fie dat de magistrații din CSM pe tema desființării Secției este unul facultativ. Chiar și așa, din discuțiile care au avut loc în urmă cu câteva zile în Comisia Legislație, rezultă că în interiorul Consiliului nu există un punct de vedere majoritar în această chestiune, cei 15 membri având nu mai puțin de patru păreri față de propunerea ministerului Justiției: avizarea favorabilă a proiectului de lege, avizarea favorabilă cu observații a proiectului de lege, avizarea negativă a proiectului și refuzul de a da un aviz pe motiv că un proiect similar a fost avizat negativ anterior de către CSM.

Este de așteptat ca grupul format din judecătoarele Evelina Oprina, Simona Marcu, Lia Savonea, Gabriela Baltag, Nicoleta Țînț și de cele mai multe ori procurorul Codruț Olaru, cărora li se adaugă cei care au devenit membri CSM pe locurile dedicate societății civile: Victor Alistar și Romeu Chelariu (votați de Senatul condus de Călin Popescu Tăriceanu) și care sunt descriși în spațiul public drept „grupare Savonea”, să opteze pentru aviz negativ sau pentru lipsă de aviz. Cel mai probabil, acestora li se vor adăuga și alți membri ai Consiliului care nu văd cu ochi buni desființarea Secției. Potrivit legii, avizul CSM este consultativ.

Consultări ignorate

Renunțarea la SIIJ a fost cerută de majoritatea judecătorilor și procurorilor, în urma unor ample consultări făcute de fostul ministru al justiției Cătălin Predoiu. Astfel, în decembrie 2019, a rezultat că din 3.095 judecători și procurori care au votat, 83.20% s-au pronunțat pentru desființarea SIIJ, 8.79% pentru menținerea SIIJ, iar 8.01% pentru amendarea (abrogarea parțială, modificarea sau completarea) normelor juridice care reglementează activitatea structurii de parchet menționate.

Celălalt punct de pe ordinea de zi care vizează activitatea Secției pe 2020 ar trebui să fie dezbătut foarte puțin, având în vedere activitatea aproape inexistentă a procurorilor SIIJ în ultimul an. În perioada de referință, SIIJ a trimis în judecată două dosare care-l vizează pe fostul procuror Mircea Negulescu și a clasat 550 de dosare. Față de această „performanță”, mai mulți procurori și-au exprimat îngrijorarea. „Problema cea mai mare a SIIJ nu este că nu are rezultate, ci că a închis dosare cu magistrați în care erau dovezi și în care au existat fapte penale”, a declarat un magistrat pentru Europa Liberă.

Cheltuieli inutile

Altă problemă a Secției o reprezintă cheltuielile exagerate cu cei șapte procurori care fac parte din ea. Potrivit unui răspuns al ministerului Justiției către Europa Liberă, secția costă bugetul Parchetului General 6 milioane de lei pe an. Angajații SIIJ primesc pe lângă salariu și diurnă și decontarea chiriei și a transportului. Ei sunt ajutați și de polițiști plătiți la un nivel comparabil. Acest lucru face ca efortul bugetar al statului cu menținerea acestei Secții să fie de 468.000 de lei pe lună, doar pentru cheltuieli de personal. Conform declarațiilor de avere, veniturile totale lunare ale celor șapte procurori care lucrează în cadrul SIIJ au fost în luna martie 2020 în sumă de 191.210 de lei, o medie de 27.000 de lei net pe lună de procuror, adică 5.600 de euro pentru două rechizitorii în total.

În mai 2020, CSM nu a aprobat desființarea SIIJ, proiect de lege promovat de fostul ministru Cătălin Predoiu. Atunci votul a fost 10 „împotriva”, 8 „pentru” și un vot nul.

Dispoziție politică

Ultima „realizare” a SIIJ este o ordonanță semnată de procurorul Sorin Iasinovschi prin care dispune ca polițiștii să renumere toate voturile de la alegerile locale din Sectorul 1, alegeri câștigate de Clotilde Armand în septembrie 2020. Fostul primar Dan Tudorache a făcut o plângere la SIIJ împotriva procurorului care conducea biroul electoral al Sectorului 1 și, după 4 luni, Iasinovschi a dispus renumărarea voturilor. Iasinovschi este cel care a semnat majoritatea soluțiilor de clasare în cazul plângerilor penale făcute de diverși cetățeni pe numele fostei șefe a Secției, Adina Florea.

La începutul anului, Csoma Botond, un reprezentant al UDMR anunța într-o publicație maghiară că dorește Secția Specială la Parchetul General și arăta că are acceptul liberalilor pentru acest transfer. În replica, liderii liberalilor au declarat atunci pentru Europa Liberă că nu au avut discuții cu maghiarii pe această temă și au pus subiectul pe seama declarațiilor politice.

Imediat după preluarea mandatului de ministru al Justiției, Stelian Ion anunța că va desființa imediat SIIJ. Ulterior, el și-a nuanțat declarațiile, în sensul că va dizolva secția dar prin votul Parlamentului, fiind avansat ca orizont de așteptare finalul lunii martie 2021.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

XS
SM
MD
LG