Linkuri accesibilitate

Crește salariul minim. Dvs. ce puteți cumpăra cu 40 de lei?


Cum se vede majorarea salariului minim din România în coșul de cumpărături. La propriu.

Guvernul indexează salariul minim cu 3%. Este un procent realist – cel puțin așa susține ministrul Muncii. Oficial, Raluca Turcan invocă anul de criză generată de pandemie, dar și productivitatea scăzută.

Majorarea de 70 de lei brut este departe de ce au solicitat sindicatele din România, dar suficientă pentru a nemulțumi patronatele. Angajatorii susțin că povara era deja greu de suportat și că orice creștere a salariului minim nu ar face decât să provoace dificultăți suplimentare, ba chiar să închidă afaceri.

Salariul minim va fi indexat cu 3,1%. După cum bine cunoaşteţi, au fost două direcţii diferite: una a patronatelor, una a sindicatelor. Patronatele doreau moratoriu, să rămână îngheţat salariul minim, iar sindicatele doreau o creştere până la 2.400 de lei de la 2.230 de lei. Am găsit o variantă care să fie ancorată în realitate şi anume rata inflaţiei şi creşterea productivităţii. Ţinând cont că a fost un an de criză, productivitatea muncii nu a crescut foarte mult, doar cu 0,8%, şi ca urmare majorarea salariului minim va fi de 3,1%, 70 de lei brut”, a transmis ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Cât de justificată este așadar creșterea salariului minim, fie și cu 3,1%? Depinde pe cine întrebi, reiese din răspunsurile primite de Europa Liberă. Unii economiști susțin că momentul e prost ales. „Majoritatea firmelor din România își reiau activitatea în 2021, foarte probabil spre sfârșitul primului trimestru. Iar o majorare a salariului minim brut pe țară înseamnă o cheltuială suplimentară, care se adaugă la costul forței de muncă”, e de părere Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizărilor și fost secretar de stat în ministerul Muncii.

Creșterea salariului minim produce efecte în prinicpal în mediul privat, pentru că în foarte puține cazuri statul român, practic cel mai generos angajator, își plătește bugetarii la pragul de jos. Ba din contră. Or, economiștii spun că firmele private au, factual, un capital firav în plină pandemie și că nu pot suporta astfel de intervenții. L-am întrebat în context pe Valentin Ionescu dacă suma de 70 de lei brut la salariul lunar (în jur de 40 de lei net) poate decide sau nu supraviețuirea unei firme. Economistul răspunde:

Sunt firme care lucrează cu sute de angajați plătiți la salariul minim. Altele, nu. Am un chioșc luat în franciză unde vând cafea. Am trei angajați plătiți cu salariul minim. Acel chioșc face un profit lunar de 1.500 de euro, nu mai mult. Prin urmare din ce să trăiești, tu, ca angajator? Sunt și alte firme care pur și simplu nu-și permit să facă o majorare. De exemplu, în sectorul HORECA, unde totul e la pământ.”

Am adresat aceeași întrebare și Patronatului Investitorilor Autohtoni, PIAROM. Intervievat de Europa Liberă, Cristian Pârvan admite că, prin definiție, niciun om de afaceri nu se așteaptă ca salariile să scadă. În consecință, majorarea decisă miercuri de guvern, cei 70 de lei brut, nu produce o undă teribilă de șoc.

În schimb, angajatorii vor căuta să-ți mențină personalul esențial și să taie din altă parte, pentru a-și ajusta cheltuielile. La începutul dialogului cu Cristian Pârvan, am precizat că întrebarea “Cât de vulnerabile sunt sau pretind a fi firmele, la o majorare de 3,1% a salariului minim?” poate suna malițios:

Dacă tratați problema individual, puteți pune întrebarea în modul în care ați pus-o. Dacă vă gândiți că o firmă are o mie de angajați, constatați că se adună o masă salarială la care se adaugă taxele, care cresc. În plus, la orice firmă, creșterea salariului minim îi face și pe ceilalți angajați să ceară mai mult. De fapt, se mișcă toată grila de salarizare”, răspunde reprezentantul oamenilor de afaceri din România.

În evaluarea sa, amplitudinea și viteza modificărilor de salarizare decise de stat în ultimii ani afectează afacerile, în special pe cele din anumite industrii:

S-a văzut în ultimii ani că în anumite domenii companiile nu rezistă la creșterile de salariu minim și de venituri, în general. Uitați-vă în primul rând la sectorul textil, de confecții”.

În paralel însă, în viața de zi cu zi, cresc și prețurile. România este, potrivit datelor oficiale, printre țările europene cu cele mai mari rate anuale ale inflației, s-a plasat inclusiv pe primul loc. În 2018, rata anuală a inflației a fost de 4,6%, iar în 2019 de 3,8%, potrivit calculelor Institutului Național de Statistică.

Dincolo de echilibristica economică și calcule bugetare, cum poate totuși un salariat angajat pe venitul minim impus patronatelor să cumpere măcar același coș lunar, de la an la an?

Logic este să crești salariul minim măcar cu inflația. E normal. Când crește prețul la apă, la energie, e normal ca puterea de cumpărare să țină pasul măcar cu inflația. Înțeleg asta. Problema care se pune e însă că orice companie care face acest lucru trebuie să găsească metode de reducere a altor costuri”, spune Cristian Pârvan.

Guvernul de la București a luat în considerare angajatorii, iar în consultarea cu ei răspunsurile au fost negative, în bloc

Înțeleg că cei 70 de lei brut reprezintă de fapt inflația. Dar atenție, așa cum am avut anul trecut inflație, vom avea și anul acesta. Vă dau exemplul Braziliei, așa cum e ea. Acolo se socotește cu inflația din anul curent. Ei fac o regularizare undeva în august-septembrie, când deja lucrurile sunt ceva mai clare. Guvernul de la București a luat în considerare angajatorii, iar în consultarea cu ei răspunsurile au fost negative, în bloc. Iar sindicatele au mers în extrema cealaltă”, completează analistul economic Valentin Ionescu.

În comunicarea oficială însă ministrul Raluca Turcan a introdus în calcul, pe lângă inflație, și „productivitatea muncii”, scăzută din cauza pandemiei. Tehnic, productivitatea se ia în calcul, alături de șomaj și inflație, confirmă Valentin Ionescu.

Atrage însă atenția, într-un plan ceva mai profund, faptul că un reprezentant al statului, ministru, invocă productivitatea atunci când guvernul ia o decizie ce își produce efectele în primul rând în mediul privat. Cu alte cuvinte, tocmai statul, de cele mai multe ori blocat în proiect și încremenit în idei și ștampile, face referire la productivitate. O situație pe care oamenii de afaceri autohtoni o descriu ca fiind „puerilă”:

Motivarea doamnei Turcan este puerilă

Creșterea de productivitate este o chestiune a macro-economiștilor. Ei tot invocă. Dar la cablaje auto nu știu cum poți să crești productivitatea an de an. Firele se îmbină la fel și de un român și de un englez. Motivarea doamnei Turcan este puerilă. E foarte ușor de invocat de oricine are un minim de cunoștințe economice, dar care nu depășește nivelul de slogan. E foarte simplu să spui productivitatea. Păi, una e să fabric medicamente și avioane, și alta e să fac confecții”.

Și, totuși, dvs. ce ați putea cumpăra cu 40 de lei?

Creșterea salariului minim a fost decisă miercuri de executiv, prin hotărâre de guvern. Anunțul a fost făcut de premierul Florin Cîțu, care a indicat însă un procent de 3% și nu de 3,1%, așa cum anunța anterior ministrul Muncii:

Salariul minim crește cu 3% în 2021, peste rata inflației din 2020 și peste estimarea de rată de inflație în 2021, păstrând puterea de cumpărare a românilor” – a transmis prim-ministrul.

La stabilirea salariului de bază minim brut pe țară pentru anul 2021 s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare atât rata inflației de 2,2 %, cât și creșterea reală a productivității muncii pe persoană, de 0,8 % pentru anul 2020, anunță Guvernul.

De majorare ar urma să beneficieze în jur de 1,4 milioane de angajați, iar salariul minim lunar din România ajunge astfel la 2.300 de lei.

Următorul fluturaș de salariu va marca o creștere de aproximativ 40 de lei, net, lunar. Am căutat să verific ce pune practic statul în plus, în coș, odată cu această creștere a venitului minim.

Am intrat așadar în primul magazin pe care l-am găsit și am cumpărat produsele cele mai ieftine din gamă, tocmai pentru a încerca să umplu coșul. Supermarketul nu este cel mai ieftin din piață, iar alegerea produselor a fost, firește, subiectivă.

Chiar și așa, e bine să știți că majorarea salariului minim în România aduce în plus pe lună: o sticlă de ulei, o cutie cu 10 ouă, o pastă de tomate, o pâine, un kg de făină, o pungă mică de detergent manual, un săpun ieftin, o pungă de pufuleți și patru pliculețe de cafea.

Produsele care pot intra în consum, odată cu majorarea salariului minim
Produsele care pot intra în consum, odată cu majorarea salariului minim

Adaug un salam ieftin, accesibil ca preț:

Cost total: 40 de lei și 44 de bani:

Bon de cumpărături în valoare de 40 de lei și 44 de bani.
Bon de cumpărături în valoare de 40 de lei și 44 de bani.

Așadar, dvs. ce ați cumpăra cu 40 de lei? Într-o singură zi.

Dhope, artistul care „deseneaza" pielea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
XS
SM
MD
LG