Un constructor care a încheiat în 2020 un contract pentru asfaltarea unui drum cu lățimea de 6 metri cheltuie pentru fiecare kilometru cu 9.000 de euro mai mult decât anul trecut. Aritmetica aparține unei firme de construcții din România și ia în calcul scumpirile din 2021 ale materialelor de lucru.
Piața construcțiilor civile se confruntă de la începutul anului cu o creștere a materiei brute fără precedent. Tsunami-ul prețurilor a pornit la nivel internațional, odată cu relansarea economiilor pe fondul relaxării măsurilor anti-COVID 19, și ar putea avea efecte imprevizibile. Intervenția legislativă cât mai rapidă este vitală, spun cei din domeniu, cu atât mai mult cu cât România are nevoie de piața construcțiilor pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Spre deosebire de precedentele scumpiri, care au afectat doar anumite materiale de construcții, actuala majorare este generalizată. Totul s-a scumpit, unele produse chiar cu până la 200%. S-a ajuns la situația în care depozitele oferă firmelor devize de prețuri valabile doar pentru 24 de ore. Cine nu cumpără azi, poate plăti mâine cu 10% mai mult pe același produs.
Câteva exemple de scumpiri
Pentru un kilometru de drum:
- Balastul folosit costa, în 2020, 48.139 de lei. Astăzi costă 64.186 de lei. O creștere de 33%.
- Piatra spartă costa, anul trecut, 49.392 de lei, iar în prezent e cel puțin 54.331 de lei.
- Bitumul e cu 19% mai scump, nisipul cu 41%, filerul de calcarare cu 7%.
Trăgând linie, materialele de construcții necesare unui kilometru de asfalt sunt cu 43.855 de lei mai scumpe decât erau în 2020.
La un drum de 30 de kilometri, de exemplu, ar fi vorba de o creștere de aproape 270.000 de euro față de 2020. Doar a materialelor.
Piața construcțiilor nu e reprezentată însă doar de constructorii de drumuri, ci și de cei care ridică școli sau modernizează spitale, care construiesc poduri sau care pun termoizolații pe blocuri.
Polistirenul expandat, de exemplu, folosit în cel din urmă tip de lucrare, s-a scumpit cu 56%. Oțelul beton brut, folosit la fundații, e mai scump cu 59%, iar țeava metalică cu 60%. Parapetul metalic folosit la autostrăzi, pe care România promite că le va construi cu sutele de kilometri în următorii ani, e mai scump astăzi cu 195% față de anul trecut.
Ce e de făcut ?
Cifrele au fost furnizate Europei Libere de Federația Patronatelor Societăților din Construcții din România (FPSCR). Federația a încercat în ultimele săptămâni să poarte un dialog cu autoritățile centrale pentru găsirea unei soluții legislative care să permită modificarea contractelor publice încheiate înainte de explodarea prețurilor.
Irina Forgo, directorul executiv al FPSCR, ne-a declarat că la nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a fost constituit un grup de lucru în care se caută soluții pentru ca piața construcțiilor publice din România să nu se sufoce. În lipsa unor astfel de soluții, spune Irina Forgo, există riscul ca marile șantiere să fie abandonate de constructori. Aceștia vor prefera să piardă garanțiile oferite la încheierea contractelor, decât să continue să lucreze în pierdere.
„Din păcate, cu fiecare săptămână cu care înaintăm fără să avem o soluție, se vor închide șantiere. Noi am mai sesizat la ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice) creșterile de prețuri. Am mai avut o perioadă (de scumpiri) cu bitumul - atunci foarte multe firme au intrat în insolvență, după aceea lucrurile s-au mai liniștit. Doar că acum, când criza vine la toate materialele de construcții, nu mai poți acoperi sub nicio formă. Fără o soluție legislativă pe termen lung, care să îți asigure o actualizare corectă a contractului, se vor închide șantiere, constructorii o să își piardă niște garanții, iar investițiile la care visăm vor fi în continuare pe hârtie”, e de părere Irina Forgo.
Aceasta spune că cererile de ajutor dinspre constructori sunt din ce în ce mai dese, dar că, până luni, 7 iunie, nu a primit informații că vreun șantier din România ar fi fost abandonat. Încă.
„Constructorii vor să lucreze, însă nu pot lucra preluând absolut orice risc de pe piață. Este un lucru firesc, pentru că nu este un parteneriat public privat și tu susții investiția. Tu ești într-un contract în care trebuie să existe un echilibru contractual, nu poți merge înainte în pierdere.”
O nouă întâlnire a grupului de la lucru de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în care se vor discuta soluții pentru criza materialelor de construcții, ar urma să aibă loc săptămâna aceasta.
„Cunosc aceasta problemă, suntem în analiza ei. În funcție de rezultatul analizei, putem identifica soluții”, a precizat pentru Europa Liberă ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, întrebat despre criza de pe piața construcțiilor.
Care va fi efectul asupra imobiliarelor?
Creșterile de prețuri se vor reflecta și asupra pieței imobiliare, spun specialiștii consultați de Europa Liberă. Doar că, spre deosebire de piața construcțiilor civile, în privința locuințelor cei care vor deconta vor fi mai degrabă consumatorii.
Daniel Crainic, director de marketing la imobiliare.ro estimează această creștere la „cel puțin 10%”.
Într-un interviu telefonic acordat Europei Libere, Crainic spune că efectul se va resimți în primă fază asupra locuințelor noi. În prezent, 2 din 3 români care vor să-și cumpere o locuință preferă un apartament sau o casă noi.
„De câțiva ani asistăm și la o creștere cu forța de muncă și, în același timp, a terenurilor. Deja de câțiva ani se lucrează cu marje de profit considerate reduse și nu cred că dezvoltatorii vor putea suporta aceste creșteri de costuri pe toate cele trei paliere menționate (terenuri, forță de muncă, materiale de construcții) fără a vedea aceste costuri în creșterea prețului apartamentelor noi. Odată cu această creștere, bineînțeles că piața imobiliară va fi trasă în sus și pe segmentul vechi”, spune Crainic.
Efectele vor fi diferite, în funcție de faza în care se află proiectul. „Dacă ne uităm la proiectele viitoare, cu siguranță ne putem aștepta la creșteri de peste 10%. Asta, bineînțeles, în condiții economice normale. Cu excepția unor cauze care să afecteze economia țării, este normal să ne așteptăm la creșteri de prețuri pentru apartamentele noi care au ca sursă creșterea prețului materialelor de construcții. Și trebuie să ținem cont și de contextul pieței imobiliare.”
Daniel Crainic îi sfătuiește pe cumpărători să nu fie foarte entuziasmați de acele imobile a căror preț de vânzare va fi sub cel al pieței. Pot fi „țepe".
„Cumpărătorul trebuie să conștientizeze că acolo unde prețul este dubios de atractiv, e o problemă, și să se ferească de acel gen de ofertă. Nu cred că este fezabil astăzi, în România, să vedem apartamente noi mai ieftine decât apartamentele vechi. Acolo sunt compromisuri.”
