Cuc vs. Mezei: Toate absurditățile din scandalul TAROM

Cronologia evenimentelor pe scurt:

• 15 octombrie: Consiliul de Administrație al TAROM decide să o dea afară pe Mihaela Mezei din funcția de director, la doar două zile după ce votase să îi prelungească contractul.
• 17 octombrie: Mezei iese la atac și îl acuză pe ministrul Transporturilor că i-ar fi cerut să țină la sol, în ziua moțiunii de cenzură, cinci aeronave TAROM care urmau să aducă la București un număr de 20 de parlamentari.
• 18 octombrie: Răzvan Cuc răspunde aduce și el acuzații la adresa lui Mezei, spunând că aceasta a mărit salariul unui angajat care îi este rudă.
• 21 octombrie: Premierul Viorica DĂncilă intervine de partea lui Cuc susținând că discuția dintre acesta și Mezei ar fi fost „ca între colegi”.
• Surse judiciare afirmă că ministrul demis Cuc va fi audiat la DNA la finalul săptămânii.

Teatrul absurd al României

• Ministrul Răzvan Cuc admite că a discutat cu Mezei și recunoaște că a cerut numele parlamentarilor care urmau să călătorească spre București pentru a vota moțiunea de cenzură.
• Cuc afirmă însă că Mezei i-ar fi cerut să se întâlnească pentru a discuta chestiuni urgente.
• Întâlnirea, așa cum arată o înregistrare video, s-a petrecut la orele 23:00, pe trotuar, în fața casei Mihaelei Mezei. Cu alte cuvinte, șeful Transporturilor a venit la subordonata sa acasă, la chemarea acesteia.
• Directoarea TAROM, numită în funcție în luna iunie, avea un proces intentat de TAROM, prin care compania încerca să recupereze pagube materiale provocate de ea și de soțul acesteia, și el angajat al TAROM.
• În ziua numirii ei în funcție, TAROM a renunțat la proces, afirmând mai târziu că familia Mezei ar fi semnat un angajament de plată al sumelor respective. Dacă ele au fost achitate, nu este cunoscut în prezent.
• Mihaela Mezei se apără de acuzațiile lui Cuc, conform cărora a mărit salariul unei rude angajate la TAROM, spunând că nu ea a semnat documentele din cauză de conflict de interese. Directoarea și-ar fi delegat atribuțiile de mărire a salariului către directorul comercial al TAROM: soțul ei, Laurențiu Mezei.
• În fine, după Mezei, consiliul de administrație al TAROM l-ar fi vrut director pe un pilot pensionat, Valentin Gvinda. Acesta a avut licența de instructor de zbor suspendată timp de trei ani pentru... fraudă.
• PS: În 2015, Tiberiu Țiclea, fost membru al consiliului de administrație al TAROM, susținea că 35-40% din angajați TAROM sunt înrudiți între ei.

Poate un ministru al Transporturilor să ordone oprirea unor aeronave la sol?

Conform unui răspuns al Autorității Aeronautice Civile Române pentru Europa Liberă, ministrul Transporturilor poate dispune oprirea la sol a unor aeronave doar în scopul „protecției mediului”. Cine sunt autoritățile care pot dispune o astfel de măsură, conform Autorității Aeronautice Civile:

• Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației (EASA), „în cazuri ce țin de siguranța zborurilor și/sau securitate aeronautică”.​
• Autoritatea Aeronautică Civilă Română
• Inspectorii autorităţilor de aviaţie civilă din alte state, în baza programului european de evaluare a siguranţei aeronavelor străine/comunitare (SAFA/SACA).​
• Personalul operatorului aerian nominalizat în baza Regulamentului (EU) 1321/2014, conform responsabilităților și competențelor atribuite prin manualele de prezentare ale organizației de managementul continuității navigabilității sau de întreținere.
• Pilotul comandant al aeronavei, în cazul identificării, înainte de efectuarea misiunii de zbor, a unor defecte care nu permit acceptarea la zbor a aeronavei în condițiile specificate prin manualul Echipamentului Minim (MEL).​
• Ministerul Transporturilor, în baza Art. 4, alin. (1), pct. 32, din Hotărârea nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea acestuia, conform căruia Ministerul Transporturilor „restricţionează operarea aeronavelor civile pe aeroporturile din România sau în spaţiul aerian naţional, după caz, în scopul protecţiei mediului”.​
• Administratorii aerodromurilor, conform Codului aerian al României, art. 31, pct. 5, şi în baza Legii 535/2004, privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Ce încadrare penală este posibilă în acest caz, dacă se dovedește o vinovăție?

Pe lângă suspiciunea de abuz în serviciu, pe care DNA o investighează în acest moment, Codul Aerian al României prevede o infracțiune care s-ar putea aplica în acest caz, în funcție de probatoriul ce ar urma să rezulte din anchetă.

Avocata Elenina Nicuț a explicat pentru Europa Liberă că „articolele 109 și 111 din Codul Aerian prevăd infracțiunea de preluare fără drept a unei aeronave prin orice mijloace, precum și exercitarea fără drept a controlului asupra unei aeronave”.

Conform textului legislativ, această infracțiune este pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea între 7 și 18 ani.

Codul Aerian definește și tentativa de comitere a infracțiunii drept „luarea de măsuri în vederea comiterii infracțiunii menționate”.