Pe 1 septembrie, Cinema Victoria din Pitești anunța premiera filmului omagial închinat fostului șef al Consiliului Județean (CJ) Argeș, Constantin Nicolescu, decedat în iunie 2023.
În trailerul documentarului se spune că Nicolescu a format zeci de primari, iar filmul prezintă mărturiile adunate de la mai mulți membri ai PSD, partid din care făcea parte Nicolescu, dar și de la oameni de afaceri care îl omagiază pe fostul lider PSD.
Titlul filmului, grafiat cu multe majuscule și puncte de suspensie, „PREȘEDINTELE – despre tine şi ei, despre mine şi ceilalţi, despre el şi noi, bine şi rău… despre … OMENIE”, aduce în față faptele bune care ar demonta condamnarea de nouă ani și jumătate pentru fapte de corupție și fraudare de fonduri europene pe care Constantin Nicolescu a ispășit-o parțial la închisoarea din Colibași.
În 2010, la începutul anchetei DNA, conducerea de la centru a PSD a ieșit la protest pentru a-l susține pe Nicolescu, considerat victimă politică. Au fost prezenți Victor Ponta, Adrian Năstase, Titus Corlățean, Viorel Hrebenciuc.
Printre politicienii din fieful fostului baron de Argeș se numără și Simona Bucura-Oprescu, numită recent ministru al Muncii.
Însă cazul Nicolescu, politician omagiat indiferent de problemele sale cu legea, nu este nici pe departe singular.
În chip de fanarioți
În 2023, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, sare în apărarea lui Ion Doldurea, primarul din Caracal, aflat într-o situație delicată după ce afacerile cu GPL ale familiei au produs dezastrul cu victime de la Crevedia.
„Doldurea e unul dintre cei mai buni primari. Eu l-am rugat să candideze”, a declarat presei Stănescu.
Pentru că afacerile erau în creștere astronomică, ceea ce i-a permis să fie unul din marii donatori în contul PSD, primarul caracălean și-a imortalizat familia într-o pictură supradimensionată în care membrii ei sunt identificați ca descendenți din Basarabi și Brâncoveni.
Tabloul semnat de Vintilă Mihăescu este prezent în crama familiei Doldurea, situată într-o vilă de patrimoniu. Deși intenția era să fie expus în instituție, după ce Ion Doldurea a devenit primar, dimensiunile și greutatea ar fi reprezentat un impediment.
Pictorul a declarat pentru Digi24 că a fost decizia sa de a așeza împreună personaje istorice cu membrii familiei de vază, cărora le-a dat „un aer de epocă”.
Iosif Constantin Drăgan și eternitatea vremelnică
Imortalizarea în contexte megalomane este un simptom mai vechi al edililor, al șefilor mai mari și mai mici sau al unor afaceriști, după ce fenomenul „baronilor locali” a luat amploare în România, la 10-15 ani după Revoluție.
Cultul personalității rezervat clanului Ceaușescu s-a răspândit la sate și la orașe, stimulat de regulile îngăduitoare ale bisericii ortodoxe, care a oferit sponsorilor un loc în eternitate în naosul bisericilor și mănăstirilor.
Pesediștii au fost primii care au valorificat moștenirea ceaușistă a cultului personalității, după ce au descălecat și au pus mâna pe putere ca șefi de partid, primari, președinți de consilii județene, prefecți, parlamentari, miniștri.
Dar tonul l-a dat în anii '90 magnatul Iosif Constantin Drăgan, revenit din Italia după Revoluție, membru de onoare al Vetrei Românești și simpatizant al Gărzii de Fier.
Decedat la 91 de ani, Drăgan are în Lugoj o piață cu numele său, o statuie în fața universității pe care a fondat-o, botezând-o cu numele său, precum și un mozaic de „ctitor” la biserica ortodoxă cu două turnuri din Lugoj.
Încurcăturile mozaicului de Murano încep în anul 1993, când Comisia zonală pentru monumente Banat-Crișana avertiza Protopopiatul din Lugoj să reactualizeze autorizațiile necesare pentru lucrările care se desfășurau în biserica veche de 600 de ani.
Iosif Constantin Drăgan donase în 1985 bisericii zece mozaicuri printre care și unul înfățișându-l pe el în togă albastră, pe prima soție în mantie bizantină și pe mama sa așezată pe un jilț.
Mozaicul destinat să îl eternizeze pe Drăgan a fost plasat în pronaos în 1994, pe locul ctitorului real din anii fondării bisericii (1759-1766), obercneazul Gavril Gurean, care a fost evacuat în spatele ușilor. Tot fără autorizații.
Adriana Buzilă, istoric de artă specializat în arta bisericească a Banatului, crede că acestea sunt „un kitsch care nu a respectat tradiția ortodoxă cu privire la tablourile votive”, în timp ce portretizarea falsului ctitor este „un abuz”.
Actul de donație păstrat la protopopiat spune ceva despre pofta de onoruri a lui Iosif Constantin Drăgan: „Ctitoria este făcută de răposata Comandor Cornelia Murariu Drăgan și Marele Arhonte I.C. Drăgan cu Arhonteasa Teresa M. Dragan prin Fundația Noastră”.
Titlurile, subliniate în mozaic prin veșmintele pompoase și printr-o scenografie contrastantă cu barocul bisericii și cu picturile lui Pavel Giurcovici, Nicolae Popescu și Anastase Demian, fuseseră obținute onorific de la patriarhul Constantinopolului pentru sponsorizarea unui simpozion.
Eternizarea a fost obținută ușor de la ierarhii ortodocși, deși I.C. Drăgan era de confesiune greco-catolică. De altfel, înmormântarea vegheată cu strictețe în 2008 de tânăra soție Veronica s-a oficiat în rit greco-catolic la Catedrala Coborârea Sfântului Spirit, nu în biserica „ctitorită” de Drăgan.
În 2019, vechiul mozaic donat de I.C. Drăgan a fost dat jos de pe frontonul bisericii cu două turnuri și înlocuit cu altul, reprezentând Adormirea Maicii Domnului, care este hramul lăcașului.
Încet-încet, mozaicurile cu care și-a cumpărat simbolic nemurirea se deteriorează și sunt inevitabil înlocuite, pe măsură ce amintirea donatorului se estompează. Totuși, cneazului Gavril Gurean, ctitor de drept, nu i s-a făcut dreptate, el rămânând detronat de profitorii vremurilor noi.
Vrednici sunt
Primari și parlamentari în viață cuprinși de evlavie se pot vedea și azi pe pereții unor lăcașuri de cult, cu îngăduința ierarhilor bisericii ortodoxe, care invocă tradiția de a-i așeza pe sponsori pe loc de ctitor.
Fostul primar al Bârladului, Constantin Constantinescu, este reprezentat într-un lăcaș de cult din oraș susținând o biserică în miniatură, imagine tipică de ctitor în iconografia ortodoxă.
În 204, consiliul local a alocat 700.000 lei vechi pentru construcția bisericii. Totuși, doar primarul a fost imortalizat în naos.
Deși a susținut în fața jurnaliștilor de la Digi24 că nu a cerut să fie pictat, ci a fost o surpriză a prelaților, îl trădează figura tutelară a Sfintei Ecaterina din pictură, aleasă anume, fiindcă soția decedată a edilului se numea Ecaterina. De altfel, hramul bisericii se sărbătorește de Sf. Ecaterina.
Laurențiu Nistor, primar în comuna Șoimuș din județul Hunedoara, apoi din 2008 deputat, se regăsea până acum câțiva ani într-un portret stângaci, în costum și cravată, pe peretele bisericii renovate în satul Bejan.
Alin Bena a fost jurnalistul care a relatat cazul în premieră și a inclus articolele sale critice despre politician în volumul Cioara vopsită apărut în 2013. Într-o emisiune ulterioară la Hunedoara TV a dezvoltat povestea. Dintr-o discuție recentă cu jurnalistul, Europa Liberă a aflat că și azi se fac ironii despre „Sf. Nistor”, mai ales după ce la Episcopia Devei și Hunedoarei a venit episcopul Nestor.
Un portret binemeritat pentru generozitatea sa, spuneau preoții care l-au apărat pe Nistor în fața contestatarilor.
Fostul primar și fost deputat PSD, în prezent președintele Consiliului Județean Hunedoara, a susținut în acei ani că a dat bani din propriul buzunar, iar pictura a fost „un gest de mulţumire din partea localnicilor, pentru implicarea mea în renovarea bisericii, gest pe care eu nu li l-am cerut”.
În comuna ieșeană Podu Ilioaiei un fost primar PDL, Mihai Alexa, s-a pus în icoană în 2011 împreună cu ai săi fiindcă a sponsorizat biserica. Donațiile au venit în principal din partea primăriei, dar „a dat și de la el”.
Fostul primar PDL al Bucureștiului, Adrian Videanu, a avut o tentativă de a se înveșnici în chip de ctitor împreună cu soția într-o biserică din Videle.
Alți primari, fără portret în biserică deocamdată, au primit omagiile Bisericii Ortodoxe pentru donații sau pentru autorizațiile de construcție eliberate de primărie.
Gheorghe Pistol, primarul orașului Buftea, s-a fotografiat la primirea Ordinului Sf. Martiri Brâncoveni când s-a pus piatra de temelie a unei noi biserici, iar primarul Paul Precum de la Mogoșoaia a primit Diploma de Onoare Sf. Apostol Andrei, Ocrotitorul României pentru că „sprijină demersurile de autorizare a bisericii de lemn și încurajează realizarea Planului Urbanistic General al comunei”
Criticile aduse de presă, dar și de mediul politic l-au lecuit, deci a cerut ca portretul dintre sfinți să fie șters.
Primarii din Tomnatic și Zimnicea au cerut să fie șterși
Cazul primarului timișean din Tomnatic, documentat în august 2023 de Renașterea bănățeană, a iscat un scandal soldat cu ștergerea portretului lui Stoian Vasiu.
Inițial, în biserica ridicată exclusiv din bugetul comunei, se realizase un tablou votiv cu edilul și cu mitropolitul Ioan Selejan ținând de o parte și de alta biserica pictată în miniatură.
În dialogul cu Europa Liberă, primarul Vasiu a relatat că pictura s-a făcut la comanda Mitropoliei Banatului care a decis să fie inclusă figura primarului.
„Eu nu am cerut, am și întrebat de ce să mă picteze pe mine. Toată lumea, preotul paroh, cei de la mitropolie au zis că așa se face, asta e rânduiala bisericii”.
După apariția în presă, Vasiu a cerut să fie modificată pictura și să fie scoasă figura sa deoarece „nu mai vrea circuri” și să-i fie terfelit numele.
„Nimeni n-a ținut cont de cererea mea, toți au insistat că așa e rânduiala bisericească la ortodocși. Atunci am rezolvat simplu: i-am spus pictorului să mă șteargă din pictură, că asta e voința mea”, ne-a declarat primarul, adăugând că scandalul îl afectează și că s-a săturat de povestea asta.
Primarul din Zimnicea, județul Teleorman, Petre Pârvu, apare zugrăvit pe peretele bisericii Sf. Filip în dreapta preotului paroh.
Biserica sfințită în 2013 fusese începută înainte de 1989, primarul alocând un milion de lei din bugetul local pentru terminarea ei.
Întrebat de Europa Liberă, primarul Zimnicei spune că pictura nu mai există, a fost ștearsă imediat.
„A fost decizia preotului, fără să mă întrebe. Normal că am aflat, că e orașul meu. Dar n-am fost de acord. Am mers la preot și i-am cerut să dispar de acolo”. Primarul nu-și amintește anul evenimentului, care oricum nu a influențat electoratul său.
În 2017 Petre Pârvu a fost găsit în conflict de interese de natură penală în mai multe contracte încheiate cu societatea Tel Drum S.A. devenită celebră în dosarul de corupție în care este inculpat fostul lider PSD Liviu Dragnea. Pârvu este și în prezent primar, ales pentru al șaselea mandat.
George Becali și alții într-un atlas năstrușnic
Un atlas geografic digital, de fapt un blog care colectează curiozități, a adunat „cele mai neobișnuite picturi din bisericile românești.
George „Gigi” Becali, patronul clubului de fotbal FCSB, ocupă un loc special în atlas cu mai multe imagini pictate pe zidurile unor biserici, singur, cu familia sau cu înalte fețe bisericești.
Auto-intitulat „Cavalerul Luminii” și făcând uz de credința creștină în cele mai felurite ocazii, de la meciurile echipei până la campaniile politice care l-au făcut șef de partid sau europarlamentar, Becali joacă o întreagă comedie megalomană pe scena publică.
Într-una dintre scenetele prezentate în 2021 la televiziunile de știri, îl vedem pe patronul FCSB purtând crucea cristică și icoane pentru a purifica locul pe unde a trecut parada Pride.
În ultima vreme, Becali poartă îmbrăcăminte sport brodată cu cruci de culoare roșie, comandă specială.
Cu banii obținuți din fotbal sau din alte afaceri, Gigi Becali și-a cumpărat numeroase „ctitorii”.
La mănăstirea Maglavit din județul Dolj era reprezentat alături de ciobanul Petrache Lupu, rămas în legendă ca făcător de miracole după ce i s-a arătat Dumnezeu.
Becali, pe un fond realizat cu foiță de aur, ținea în mâna stângă mănăstirea și cu dreapta arăta spre ea, ca voievozii ctitori de odinioară.
Libertatea a constatat în 2009 că partea de pictură reprezentându-l pe latifundiarul din Pipera a fost acoperită, fiindcă n-ar fi livrat toți banii promiși așezământului.
Călugării au explicat că imaginea nu se încadra în „designul” bisericii, dar vor găsi alt loc unde să o expună.
Refăcută mai târziu, lucrarea votivă l-a încadrat pe ciobanul Petrache Lupu printre mitropoliți și un om de afaceri, iar în locul portretului lui Becali sunt reprezentate șase călugărițe.
În schimb, cu un milion de euro, Becali a construit o biserică în localitatea inundată în 2005, unde a ridicat și mai multe case - Vadu Roșca.
Acolo unde își merită numele de ctitor s-a pictat cu familia: mamă, nevastă, fiicele încă adolescente. Fresca în culori tari imortalizează personajele în stil naiv, în posturi înțepenite.
„Am tot făcut biserici. Și la Brașov, și la Buzău, și la Arbore, la Colelia, în Dobrogea. Biserica de la Maglavit m-a costat două milioane de euro și, după ce m-a pictat, omu’ a mai vrut încă 5.000 de euro. Și eu nu i-am mai dat. Așa că a stropit-o cu vopsea. Acuma nu știu dacă a mai refăcut-o”, declara Becali, în 2014, reporterului de la Gândul.
De atunci Becali a ctitorit și alte lăcașuri sfinte și s-a imortalizat în deplină ignorare a smereniei cuvenite unui bun creștin.
La Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești Vlașca apare în 2021 din nou pictat cu întreaga familie. De data aceasta fetele sale sunt adulte. La sfințire a fost recompensat de mitropolitul Teofan cu distincția Crucea Patriarhală.
Pictorul Adrian Botea l-a înfățișat pe Becali idealizat, tânăr și înalt, binecuvântat cu dreapta de Iisus. Publicația Glasul Cetății a dat publicității și pisania care îl declară „prin dărnicia sa, ctitor principal”.
Cea mai impunătoare ctitorie la care a contribuit Becali, înaltă de 70 metri, este Catedrala Nașterea Domnului din Suceava, la sfințirea căreia, în 2015, au participat, conform presei, peste zece mii de oameni și 50 de preoți. Consiliul Local a investit 1,8 milioane de euro în construcție.
Gigi Becali a fost condamnat în 2013 pentru dare de mită și fals în dosarul „Valiza” și a fost eliberat condiționat după un an și zece luni.
Atlasul mai consemnează și alți oameni de afaceri care s-au erijat în ctitori: Teia Sponte, partener de afaceri al lui Becali și implicat în dosarul „Valiza”, și-a asigurat nemurirea ctitorind o biserică din Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, în 2015.
Presa locală a făcut senzație din faptul că în imagine apare, în afară de soție și fiică, fiul Costa Sponte, pe atunci iubitul Simonei Halep.
Botoșăneanul Gelu Tofan, cu afaceri în industria anvelopelor, a construit o biserică sfințită în anul 1999 în satul Damideni, unde a fost înmormântat în 2021.
O frescă de la intrarea în pronaos îi reprezintă pe el, pe soția Mariana și pe copiii săi, azi adulți, George și Alina.
Biserica respinge ridicolul și grotescul
Europa Liberă a cerut un punct de vedere de la purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu.
„În cazul în care persoanele chiar erau ctitori personali (adică să fi ridicat o biserică exclusiv cu banii lor), ar fi putut fi într-adevăr menționați ca atare. Dar nu pictați în mod ridicol în straie boierești din alte epoci și mai ales nu în compania largă a prietenilor de partid, cum înțeleg că este uneori cazul. Biserica păstrează tradițiile inclusiv iconografice, dar respinge ridicolul și grotescul. Dacă o primărie sprijină renovarea unei biserici, temporarii aleși locali nu vor fi totuși pictați în pronaos”, ne-a transmis dl. Bănescu.
