Linkuri accesibilitate

Cultura secretomaniei. UDMR a blocat Coaliția să voteze un proiect privind un registru al transparenței


Instituțiile și partidele care primesc finanțare de la buget ar trebui să răspundă solicitărilor venite în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Instituțiile centrale și locale, dar și partidele politice refuză să respecte legea privind accesul privind informațiile de interes public. În practică, transparența clamată în campaniile electorale este înlocuită cu secretomanie.

UDMR a blocat astăzi votul pentru un proiect de lege care ar fi obligat instituțiile finanțate din bani publici să creeze un registru privind solicitările primite și răspunsurile oferite. De asemenea, în proiect sunt definite mai bine instituțiile care se supun legii, iar informațiile puteau să fie cerute și în format electronic.

Pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a figurat un proiect inițiat de USR și PSD pentru transparentizarea informațiilor de interes public. UDMR nu a fost de acord cu raportul venit de la comisii și a cerut amânarea pentru două săptămâni a proiectului și retrimiterea lui la comisie. Propunerea a fost acceptată cu unanimitate. Un episod care arată ce repede se înțeleg partidele când e vorba de menținerea secretomaniei despre cum sunt cheltuiți banii publici.

Am cerut retrimiterea la comisie pentru formularea unor amendamente din partea Uniunii”, a fost explicația oferită de liderul grupului UDMR din Camera Deputaților.

Csoma Botond susține că se impun „anumite clarificări”. De asemenea, potrivit lui, persoana sancționată pentru lipsa furnizării răspunsurilor la solicitările venite în baza legii informațiilor de interes public ar trebui să fie chiar conducătorul instituției. În proiect se prevede că sancțiunea se aplică compartimentului pentru Relații Publice.

Mi se pare hazardat să pui întreaga responsabilitate în cârca unei persoane care nu are drept de decizie”, spune reprezentantul UDMR.

Csoma Botond dă asigurări că nu vor interveni alte modificări de substanță.

„Nu e un capăt de țară, nu se va întâmpla absolut nimic în aceste două săptămâni, nu se va întâmpla o tragedie dacă mai zăbovim un pic și vrem să îmbunătățim acest proiect”, a comentat liderul grupului UDMR din Cameră.

Ce prevede proiectul USR – PSD și de ce se opune UDMR

Proiectul amânat nu reprezintă o noutate pentru deputați. El s-a aflat pe ordinea de zi și în legislatura trecută, dar și atunci a fost amânat. Tot UDMR a fost și atunci cel care a insistat să nu treacă în forma propusă.

„UDMR s-a opus în repetate rânduri în comisia de Cultură prin Marton Arpad. El a fost blocat anul trecut din cauza insistențelor lui Marton Arpad (n.r. – fost deputat UDMR). Am participat la cel puțin două ședințe în care deputatul UDMR a blocat pur și simplu proiectul. Din câte mi-am dat seama din discuții, UDMR dorește să introducă o excepție, astfel încât organizațiile minorităților naționale, chiar dacă primesc bani publici, să fie exceptate, să nu ofere informații despre ce fac cu banii”, afirmă Ovidiu Voicu, director executiv Centrul pentru Inovare Publică.

Proiectul a venit la votul din plen cu un raport favorabil, PSD fiind de acord cu această variantă.

UDMR a reușit să convingă Coaliția majoritară să mai amâne cu două săptămâni”, a precizat Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă. Surse din Coaliție au confirmat pentru Europa Liberă că UDMR a cerut amânarea proiectului.

Proiectul aduce câteva modificări la legea privind informațiile de interes public:

  • Apare un registru public la nivelul fiecărei instituții, în format electronic, care conține solicitările și răspunsurile oferite în baza legii 544/2001. Solicitarea și răspunsul trebuie publicat pe site-ul instituției în 15 zile de la primire/ trimitere.
  • Sunt definite mai bine instituțiile care intră sub incidența legii
  • Informațiile pot să fie cerute și în format electronic
  • Există sancțiuni financiare pentru departamentul de comunicare, între 2.000 și 10.000 de lei

Apariția registrului este rodul unei dezbateri care a avut loc în anii precedenți în cadrul programului parteneriatul pentru o guvernare deschisă. Este o cerere din partea societății civile, ca orice comunicare de interes public să fie postată și pe site, să o vadă pe toată lumea”, a precizat Ovidiu Voicu.

Elena Calistru, președinte Funky Citizens: „Mă aștept la ce este mai rău"

Societatea civilă se teme că amânarea votării proiectului ar putea duce la modificarea sa în sens negativ.

„Eu mă aștept la ce e mai rău, mie îmi e foarte teamă de asta. Multe instituții publice sunt deranjate de existența acestui instrument (n.r. – legea 544/2001) și de-a lungul timpului au tot fost diverse încercări de a o modifica pentru ca să scape de rigorile legii sau să fie excluse anumite categorii”, a declarat Elena Calistru, președinte Funky Citizens, pentru Europa Liberă.

O posibilă explicație pleacă de la „cultura opacității”, atât de prezentă în instituțiile publice, spune Elena Calistru.

Când interacționăm cu instituțiile publice vedem o zburlire, nu contează ce le ceri, dacă acele date le ajută ca imagine. Primul reflex este acela de a spune, nu, nu”, descrie situația din teren președinta Funky Citizens.

Legea nu este respectată nici în prezent, subliniază Elena Calistru. Date care intră în categoria informațiilor publice precum organigrama instituțiilor, bugetele, execuțiile bugetare, bilanțul nu se regăsesc pe site-urile instituțiilor sau partidelor, deși legea obligă în acest sens

Elena Calistru atrage atenția că apariția unui de registru va permite tuturor celor interesați să vadă ce răspunsuri oferă instituțiile la solicitările privind informații de interes public.

În registru trebuie prezentate răspunsuri din astea absolut halucinante, în care cineva se apucă să chinuie jurnaliștii. Putem face un muzeu al celor mai dubioase răspunsuri primite vreodată pe 544”, a adăugat Calistru.

Partidele, deasupra legii. Nici un partid nu o respectă

Partidele politice primesc din 2015 finanțare publică, prin subvenția acordată anual și prin rambursarea sumelor cheltuite în alegeri. Cu toate acestea, ele refuză să ofere constant informații de interes public despre cheltuirea banilor. Spre exemplu, subvenția încasată de partidele parlamentare în 2020 a fost de 252 milioane de lei.

În proiectul din Parlament, se prevede, încă o dată, că partidele politice intră sub incidența viitoarei legi.

PSD și USR au pierdut definitiv procese în instanță pentru că nu au oferit informațiile de interes public solicitate.

Partidele politice sunt incluse de câțiva ani în această categorie și a dus la unele procese pierdute în instanță de partide din Opoziție și de la putere care nu au vrut să ofere acces la informații la cum își folosesc banii”, amintește Elena Calistru.

PSD a pierdut procesul cu jurnalistul Ovidiu Vanghele, fondator al Centrului pentru Investigații Media (CIM), după ce a refuzat să facă publice sursele de finanțare și prestatorii de servicii de la mitingul din 2018. USR a pierdut un proces pentru că nu a oferit informații despre nivelul de salarizare de la nivelul partidului.

Europa Liberă a prezentat mai multe cazuri în care conducerea PSD a ignorat legea și nu a oferit informațiile solicitate.

„Nici un partid nu respectă legea, nu publică informațiile pe care legea spune că trebuie să le aibă din oficiu pe site. Noi suntem hotărâți să mergem și în instanță. Anul acesta, le-am cerut din nou date despre buget și contractele de achiziții. Dacă nu răspund, vom merge în instanță cu fiecare. Chiar dacă durează unu – doi ani, măcar apare un precedent”, a declarat Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică a explicat că un demers similar l-a făcut și în 2016 și 2018, dar partidele nu au oferit informațiile solicitate. În cele două cazuri, nu s-a ajuns însă în instanță.

Legea obligă partidele să ofere informațiile solicitate, dar nu o fac. Nici ministerele, agențiile sau instituțiile din plan local nu oferă ONG-urilor și presei informațiile solicitate.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG