Ion Caramitru, directorul Teatrului Național din București, a declarat, pentru Europa Liberă, că de astăzi 54 dintre oamenii care asigurau partea tehnică a spectacolelor primei scene de teatru a țării au rămas fără contract de salarizare. Guvernul a tăiat 2 milioane de lei din banii pentru „de bunuri și servicii”, cum sunt numite cheltuielile în care intră, la grămadă, plata colaboratorilor, fie ei artiști, regizori sau personal auxiliar, plata facturilor de apă, lumină și gaze, internet sau reparații.
La ora asta, Guvernul nu susține cultura
Pentru că Guvernul a întârziat adoptarea bugetului și a tăiat din bani, până acum, după cum a arătat Ion Caramitru, a fost contramandată o premieră de final de stagiune - „Anul 1984”, după romanul lui George Orwell, tocmai când se celebrează 30 de ani de la căderea comunismului. S-a renunțat și la planul de a avea stagiune teatrală pe perioada verii pe celebra terasă din Piața Universității. Sunt periclitate alte premiere, cu o piesă a lui Eugen Ionesco, în regia lui Silviu Purcărete, precum și spectacolele aflate deja în repertoriu. Sigură este o singură premieră, în septembrie, „Neguțătorul din Veneția,”, de William Shakespeare, în regia lui Alexander Morfov, un regizor bulgar cu mare succes internațional.
Este puțin, față de cele 10 premiere ale stagiunii trecute, în condițiile în care Teatrul Național din București a avut peste 700 de reprezentații anul trecut, într-un oraș în care 64% din populație a mers la spectacolele acestuia.
Problema de finanțare este o lungă discuție despre investiția din cultură. Or, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a considerat că trebuie să taie de la cheltuielile din care sunt asigurate producțiile culturale ale instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Culturii.
În România, 74% din populație nu participă la evenimente culturale, în vreme ce media europeană este de 62%. Cu toate acestea, potrivit unui studiu al Institutului Național de Cercetare și formare Culturală, de pe lângă Ministerul Culturii, dintre „consumatorii de cultură”, 45% merg la teatru.
Viorica Dăncilă a promis că se va întâlni marți cu managerii acestor teatre, precum și cu ministrul culturii, Daniel Breaz, cel care le-a cerut teatrelor și muzeelor să cheltuiască mai puțin cu spectacolele sau expozițiile și să facă rost de mai mulți bani din venituri proprii. În cazul TNB, ar trebui să facă rost de 1 milion de lei în plus.
L-am întrebat pe Ion Caramitru dacă asta înseamnă spectacole mai puține sau scumpirea biletelor. „Asta ar fi culmea. Noi avem deja cele mai scumpe bilete. Am decis deja, este exclus!”, spune Ion Caramitru.
„La ora asta, Guvernul nu susține cultura. La ora asta, este lamentabilă”, prestația față de instituțiile culturale, spune Ion Caramitru.
- 721 de reprezentații
- 10 premiere
- 80 de actori angajați
- 360 artiști colaboratori
La întâlnirea cu Viorica Dăncilă, directorul Teatrului Național va propune ca, în cazul în care Guvernul nu dă înapoi banii tăiați, oamenii care au fost practic lăsați fără slujbă să fie angajați cu carte de muncă, în schema TNB. Or, aici va fi o problemă, pentru că, în anul 2005, la trei săli, câte avea naționalul bucureștean, erau angajați 500 de oameni, iar astăzi, la șapte săli, sunt 480. Schema a intrat continuu la apă, deși activitățile au crescut în număr și în diversitate.
Pentru a înțelege dimensiunea acestor tăieri, o statistică din raportul prezentat anul trecut de TNB arată că au fost angajați permanenți 80 de actori și 360 de artiști colaboratori pentru spectacolele prezentate în stagiunea trecută.
Opera rămâne fără partitură
La teatrele lirice, situația e și mai complicată. Aici producțiile sunt mai scumpe - opera are nevoie de orchestră, de soliști, de cor - un corp artistic și mai numeros. La care se adaugă cheltuielile de decor și de costume. Guvernul le-a mutilat și lor cheltuielile de „bunuri și servicii”.Operele de la Cluj și Iași au anunțat că stagiunea de toamnă este în cumpănă. După cum spunea, recent, într-o conferință de presă directoarea Operei din Iași, Beatrice Rancea, „nu poți să apelezi la mai puțini balerini sau la mai puțini instrumentiști, doar pentru că ți s-au tăiat fondurile de la minister”.
Opera din Iași a avut anul trecut cheltuieli de aproape 30 de milioane de lei, din care aproape 25 de milioane au fost pentru salarii. Guvernul PSD-ALDE a fost generos cu artiștii și, în 2017, le-a mărit salariile. Însă măsura de acum îi lasă, practic, fără posibilitatea de a monta producții noi și, implicit, de a aduce mai mulți oameni în sală. Anul trecut, teatrul liric din Iași a avut 8 milioane pentru „bunuri și servicii”, iar anul acesta sunt mult mai puțini. Din bilete, au obținut puțin peste 2 milioane de lei.
- Criticul de operă Alexandru Păstrașcu, care colaborează cu reviste occidentale și care are blogul „despre operă”, spune că măsura Guvernului „este deplorabilă”. „Nu rezolvi criza financiară cu teatrele de operă”. El este de părere că tăierea fondurilor pentru producția de spectacole este demagogică, însă, în opinia sa, solicitarea ministrului, de a crește performanța financiară, este firească. Alexandru Pătrașcu a dat de exemplu situația operelor din Vestul Europei, unde veniturile proprii ale operelor sunt de 40-50%, în vreme ce în România abia ating 5%.
- Opera din Viena, 45% venituri proprii
- Scala din Milano, 65% venituri proprii
Problema în cazul operei este că nu vin soliști de calibru mondial și este și o lipsă totală de implicare a administrației. Primăria București, de pildă, a risipit 1 milion de euro anul trecut pe spectacole de stradă care nu aveau anvergură culturală, dar erau prezentate ca fiind mari evenimente.
1 milion de euro nu au împreună toate operele din România, fie că sunt finanțate de Ministerul Culturii, fie de Consiliile Județene. Bucureștii însă au cheltuit această sumă în 2018 pe spectacole la care nu s-au vândut bilete și la care artiști fără notorietate au cântat muzică populară sau romanțe. O excepție, concertul Angelei Gheorghiu, plătit de Primăria condusă de Gabriela Firea cu 140.000 de euro, mult peste cota actuală a artistei.
Festivalul Enescu fusese și el pus în stand by. Tot de buget
Și Festivalul Enescu a stat până de curând în incertitudine. Organizat o dată la doi ani, festivalul este, pentru melomanii din România, ca sărbătoarea de Crăciun, după cum spunea deunăzi dirijorul Christian Badea. Vin marile orchestre ale lumii la București și, pentru aproape o lună, concertele sunt de nivelul marilor citadele culturale ale lumii.
Recent, Mihai Constantinescu, directorul Festivalului Enescu, s-a plâns că ediția din acest an este în pericol, pentru că Guvernul nu a alocat banii necesari. Într-o discuție cu Europa Liberă, Mihai Constantinescu a spus că între timp situația s-a reglementat. La rectificarea bugetară va primi toți cei 39 de milioane de lei pentru plata contractelor, a deplasării orchestrelor și a cazării. Cu restul, până la 52 de milioane de lei, organizatorii se vor descurca, prin generozitatea sponsorilor. Festivalul Enescu a fost în 2013 în situația de a fi anulat, pe vremea Cabinetului Victor Ponta, însă, în ultima clipă s-a revenit la sentimente „culturale”, astfel că au fost evitate daunele de imagine, care, în cazul Festivalului de muzică clasică, s-a construit în 30 de ani.
- 21 de zile de festival
- 52 de milioane de lei, buget total
- 39 milioane de lei, oferiți de bugetul de stat
Mihai Constantinescu spune că soluția pentru ca un astfel de festival să se mențină și să fie consacrat în cota marilor evenimente muzicale ale lumii ar fi un buget multianual, astfel ca toate angajamentele să poată fi onorate la timp.
Despre statutul de Cenușăreasă al Culturii se vorbește în România din anii 90, însă proteste în stradă ale actorilor sau ale muzeografilor nu au existat în 30 de ani de la căderea comunismului. Cu un buget ciuntit în fiecare an, cu artiști umiliți de salariile pe care le-au avut în acest răstimp, guvernele românești s-au mulțumit cu o cultură subfinanțată ale cărei roade se pot vedea cel mai bine vara, în epoca „perlelor” de la examenele liceenilor.
Facebook Forum