Linkuri accesibilitate

Cum a ajuns Lazăr un Vișinescu 2. Există vreun magistrat disident în perioada comunistă?


Procurorul general Augustin Lazăr este supus unei campanii de denigrare

Procurorul general Augustin Lazăr a fost transformat de media afiliată actualei puteri într-un ”torționar”  de calibrul faimosului Vișinescu.  Motivul? Nu a semnat liberarea condiționată din penitenciarul Aiud a disidentului Iulius Filip.

După apariția în presă a acestor informații, CNSAS a decis reverificarea lui Augustin Lazăr, deși acesta a obținut o adeverință de necolaborare cu Securitatea în 27 februarie anul acesta. Potrivit declarației pentru Europa Liberă a Germinei Nagâț, membră în Consiliul CNSAS, Lazăr a fost verificat la sânge și nu s-a găsit nimic.

Lucurile nu s-au oprit aici, un avocat, promovat de site-ul luju.ro, i-a făcut plângere penală lui Lazăr la Secția Specială pentru anchetarea magistraților, acuzându-l de ”crime împotriva umanității”, iar politicienii puterii cer pe toate vocile demiterea ”torționarului”.

Putea Lazăr la cei 29 de ani ai lui, proaspăt procuror, să înfrângă Securitatea și sistemul comunist, așa încât dizidentul Iulius Filip să fie eliberat?

Cel care i-a instrumentat dosarul și a făcut rechizitoriul disidentului Iulius Filip este colonelul Mihai Ștefănescu, procuror militar, de la Direcția Procuraturilor Militare, specializat pe cazurile politice și care poate fi găsit în mai multe dosare penale din perioada anilor 80. Pe Ștefănescu însă nimeni nu-l cataloghează drept ”torționar”.

În 1985 și 1986, Iulius Filip, condamnat la 5 ani și 4 luni închisoare pentru “propagandă împotriva orândurii socialiste”, potrivit articolul 166 Cod Penal, a cerut să fie eliberat din penitenciar. Comisia de liberare condiționată era condusă de procurorul Augustin Lazăr, singurul civil de acolo, dar deciziile în cazul ”politicilor” le lua Securitatea. ”Procurorul prezent în comisie era doar pentru a păstra aparențele de legalitate ale unei acțiuni de poliție politică. Actorii principali sunt securiștii.”, a explicat pentru Europa Liberă Germina Nagât, membru în Consiliul CNSAS.

Procurorului i se puneau pe masă rapoartele făcute de securistul- șef al Penitenciarului Aiud. În cazul de față, colonelul Gheorghe Lazăr. O coicidență de nume cu Augustin Lazăr, speculată ca la carte de organele de presă specializate în manipulări care au lansat pe piață povestea.

În spatele procesului verbal al Comisiei de liberare în care se spune că Filip ”nu poate fi liberat condiționat, se amână 1 an, pentru că a fost pedepsit disciplinar, iar timpul executat nu prezintă garanția reeducării” se ascunde un an de urmărire în închisoare unde îi era supravegheată fiecare mișcare. ”Un an, spune Germina Nagâț, în care a fost pedepsit de mai multe ori cu regim de detenție sever, trimis la izolare, era foarte îndârjit”.

În aceste condiții, normal că raportul securiștilor și gardinenilor din penitenciar era dezastruos pentru Filip și că procurorul nu putea practic să facă mai nimic. Cel mult putea propune ca dosarul să fie trimis la tribunal pentru o decizie privind eliberarea condiționată, dar, oricum, în final judecătorul era cel care decidea, spune Nagâț. Iar în cazul deținuților politici, în special al celor care continuau și în închisoare lupta cu regimul comunist, refuzând să se ”reeduce”, cum e cazul lui Filip, șansele de câștig erau aproape nule. În afară de cazul în care ar fi făcut pactul cu Securitatea.

Mădălin Hodor: Nu cunosc niciun disident din magistratură

Securitatea lucra cu anumiți procurori în achetele penale, nu în comisiile de eliberare condiționată, spune Mădălin Hodor, cercetător la CNSAS, pentru Europa Liberă. Iar cei care instrumentau cazul în închisoare erau securiștii, acel Gheorghe Lazăr, care era șeful biroului de contrainformații din penitenciar.

” El dispunea toate măsurile care se luau împotriva deținuților politici, decidea ce se întâmplă acolo, dirija informatorii, administra pedepsele, îi interoga, totul se făcea sub controlul ăstuia. Practic, toată documentația era făcută de Securitate, de cei din penitenciare. Nu Augustin Lazăr l-a anchetat pe Iulius Filip, nu el l-a arestat, nu el a instrumentat acțiunea împotriva lui, nu el a luat măsuri represive împotriva lui în penitenciar. Asta cu comisiile de eliberare era o chestie administrativă”.

Mădălin Hodor susține că așa funcționa sistemul și că el nu a întâlnit niciun caz de procuror sau judecător care să fi refuzat să instrumenteze un caz politic sau un judecător care să fi refuzat să dea sentințe.

”N-am întânit cazuri din astea, de procurori care să spună ”eu cred că e disident, că nu a furat valută, cred că de fapt e maltratat de Securitate. Și nici judecători n-am întâlnit care să fi refuzat să dea sentințe. Judecătorii știau foarte bine că cei care erau aduși la judecată nu erau infractori, ci politici. Dar n-am văzut o sentință care să spună „eliberați-l”. Eu n-am văzut să fi fost vreun disident din justiție care să fi zis: ”noi nu vrem să trimitem în judecată și nu vrem să condamnăm”. Din păcate, nu avem ierarhia și contextualizarea vinovățiilor. Discuția e complicată”.

”Moral vorbind, poate că Lazăr e vinovat, putea să spună nu semnez, dar atunci probabil că zbura procuror la Găești, sau, mai rău, ajungea coleg cu Filip. Nu a fost un erou, asta e clar, dar câți au fost?”, spune Mădălin Hodor.

Germina Nagâț: Să fie verificați toți magistrații pentru activitatea din perioada comunistă

Cazul Augustin Lazăr ar trebui să deschidă calea spre verificarea de către CNSAS a tuturor procurorilor și judecătorilor care au activat în perioada comunistă, este de părere Germina Nagâț.

”Ar trebui verificați toți magistrații sub aspectul activității lor profesionale în timpul comunismului. Dacă facem asta pentru Lazăr, atunci să o facem și pentru Norica Nicolai sau Macovei. Nu doar pentru unii, ci pentru toți, asta e ideea”, susține Germina Nagâț pentru Europa Liberă.

Doar că în 2006, sub guvernarea Tăriceanu, legea CNSAS a fost schimbată în contextul în care Dan Voiculescu fusese declarat colaborator al Securității, iar articolul care prevedea categoria persoanelor care în ”exercitarea atribuțiilor de serviciu au încălcat drepturile omului ” a fost scos din lege. Motivul: să scape în primul rând nomenclatura fostului partid comunist, cea la ordinul căreia intrau mulți în gherele Securității.

”În momentul de față, legea prevede doar două categorii: colaboratori ai Securității și lucrători ai Securității, pentru aceasta din urmă fiind însă necesar să ai grad”, ne-a declarat Germina Nagâț.

Lazăr trasformat în Vișinescu 2

Campania împotriva lui Lazăr se axează pe ideea că acesta a fost un ”torționar”. Acuza este folosită cu insistență de presa afiliată puterii, aceeași care luptă împotriva justiției și susține modificarea legislației penale prin OUG. A fost preluată de liderii coaliției PSD-ALDE care cer insistent demiterea ”torționarului” Lazăr, ba chiar s-a organizat un protest ”spontan” împotriva acestuia.

Mai mult, pe fir a fost băgată și Secția specială pentru anchetarea magistraților. Avocatul Corneliu Liviu Popescu, apărător al lui Dan Șova, același care a trimis o scrisoare premierului Viorica Dăncilă și șefei CSM, Lia Savonea, cerându-le să sesizeze Curtea Constituțională în privința completelor de trei judecători de la Înalta Curte ( le-a luat-o înainte Florin Iordache) a depus în 3 aprilie un denunț penal la Secția Specială împotriva lui Lazăr. Avocatul pune egal între Augustin Lazăr și Alexandru Vișinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, condamnat la 20 de închisoare, îl acuză pe procurorul general de ”infracțiuni împotriva umanității” și cere Secției Speciale să ”verifice faptele cu celeritate maximă”.

Mandatul lui Augustin Lazăr încetează la finalul acestei luni, dar el s-a înscris în cursa pentru funcția de procuror general. Toată campania, susține Lazăr, este făcută în acest context.

Lazăr regretă, dar nu-și aduce aminte

În prima fază a scandalului, Augustin Lazăr a reacționat printr-un comunicat de presă în care dă o serie de explicații tehnice legate de atribuțiile procurorului în comisiile de liberare condiționată, spunând și că nu-și aduce aminte de cazul lui Iulius Filip. Destul de neconvingător. Ulterior a declarat la un post de televiziune că ”regretă” drama lui Filip, care este instrumentalizată politic.

"Este o grosolănie să spui că procurorul închidea sau deschidea pe cineva în penitenciar, că modifică mandatul de executare a pedepsei la care umblă doar judecătorul. Printre cele 50-60 de dosare, era posibil să fie şi o persoană că domnul Filip şi condiţiile erau verificate în acelaşi mod la toate persoanele, indiferent de ce condamnare aveau. Procurorul nu avea contact cu condamnatul din penitenciar, iar comisia era la grefa penitenciarului. Îmi exprim regretul pentru drama acestui om despre care acum am auzit, pe care nu l-am cunoscut. Regret că drama acestui om, un disident politic care a crezut în convingerile sale şi a fost un om de onoare, a fost folosită de oameni interesaţi, pentru a atacă Justiţia, Ministerul Public, Procurorul General".

"Aceste acte erau cunoscute şi desecretizate de ani de zile, dar nu au fost scoase decât acum, când e nevoie să satisfacă interesele celor care au un interes major în procedurile judiciare şi pentru care se obţine cu dificultate un aviz de urmărire penală, persoane interesate de postul de Procuror General", a afirmat Augustin Lazăr.

Vezi comentarii (18)

Acest forum a fost închis

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG