Linkuri accesibilitate

Cum a ajuns o adopție să fie transformată în ”vânzare de organe”. Șase întrebări în cazul Sorina


Protest la Craiova împotriva adopției Sorinei de către familia de români stabilită în SUA

Sorina nu va putea părăsi deocamdată România împreună cu părinții săi adoptivi, deoarece procurorul general Bogdan Licu a solicitat Tribunalului Mehedinți o ordonanță președințială și Curții de Apel Craiova revizuirea deciziei de adopţie. Familia Săcărin susține că a ajuns să fie linșată public.

La prima vedere tăvălugul s-a declanșat de la greșeala procuroarei care a încercat să o preia cu forța pe Sorina de la asistenta maternală și s-o predea familiei adoptive. Spiritele s-au inflamat, subiectul ține capul de afiș al presei fără nicio grijă pentru imaginea fetiței, asistenta maternală care a refuzat să o predea a ajuns erou național, protestatarii strigă la Croiava și Baia de Aramă ”nu ne vindem copiii”, politicienii instrumentează cazul folosindu-l împotriva procurorilor ( Tăriceanu). Autoritățile se spală pe mâini pentru faptul că nu au acordat consiliere psihologică fetiței în vederea transferului la noua sa familie și, mai grav, copilul riscă să rămână neadoptat dacă instanțele vor da câștig de cauză cererilor procurorului general.

Bogdan Licu vrea anularea adopției

Acest copil nu trebuie să părăsească țara până când nu mă asigur că sunt îndeplinite toate condițiile pentru a-i fi respectate atât integritatea fizică, cât și, mai ales, cea psihică", spunea la cald procurorul general Bogdan Licu, creditând astfel speculațiile din spațiul public că ar fi ceva în neregulă cu adopția și că fetița de 8 ani ar fi în pericol dacă pleacă din țară împreună cu noii săi părinți.

Bogdan Licu a făcut o mutare de o gravitate neobișnuită, iar avocații consultați de Europa liberă, spun că ar trebui să existe probe de corupție ca să ceară anularea adopției, care a trecut prin toate procedurile legale și are o sentință definitivă. Bogdan Licu a cerut ordonanță președințială prin care ar urma să i se interzică fetiței de 8 ani să părăsească teritoriul României "până la administrarea probelor în dosarele penale constituite la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie". Administrare care ar putea să dureze și luni de zile. Într-un fel asta sugerează și o altă cerere a șefului PG: obligarea cuplului de români din SUA care a adoptat-o pe Sorina să îi asigure fetiței, în România, un program de consiliere psihologică pentru o perioadă de 3 luni.

Greu adoptabil

Dacă un copil ajunge în categoria celor ”greu adoptabili”- 2362 de copii din 3257 copii declarați adoptabili- șansele lui de a fi asoptat scad considerabil.

Un studiu realizat de Banca Mondială, UNICEF și Guvernul României arată că un copil așteaptă, în medie, o familie care să-l adopte timp de 7 ani și jumătate. Majoritatea însă, adică cei aproximativ 49.500 de copii care nu au fost declarați buni pentru adopție, o așteaptă vreme de 18 ani.

Al doilea pas făcut de procurorul geneal este o acțiune separată adresată Curții de Apel Craiova, adică o cerere de revizuire a deciziei civile din 23 aprilie 2019 prin care s-a dispus încuviinţarea adopţiei internaţionale a Sorinei. Se solicită ”schimbarea în tot a deciziei atacate, în sensul respingerii apelurilor ca nefondate, iar în temeiul art. 512 Cod procedură civilă a fost solicitată și suspendarea executării acestei hotărâri". În alt limbaj se cere anularea adopției și, evident, a efectelor acesteia.

Familia Săcărin: Nu suntem infractori, am vrut să luăm un copil orfan din țara în care ne-am născut

Gabriel Săcărin a scris procurorului general cerându-I să formuleze o cerere de strămutare a procesului către un tribunal aflat la mai mare distanță de Craiova sau Baia de Aramă, invocând motive de siguranță publică: ” Pentru a nu fi linșați public în momentul în care ne susţinem drepturile şi formulăm apărările în cadrul acestui dosar, în vederea respectării dreptului nostru la apărare şi ale tuturor celorlalte drepturi fundamentale, drepturi egale cu ale oricăror alti cetăţeni români, pentru evitarea unui scandal monstruos la Tribunalul Mehedinţi”.

Magistratul de la Tribunalului Mehedinți, care trebuia să judece cererea procurorului general a decis însă declinarea dosarului către judecătoria Drobeta Turnu Severin. "Magistratul a apreciat că nu este de competența Tribunalului și a invocat lipsa competenței materiale, declinând acest caz către Judecătoria Drobeta Turnu Severin", a precizat, potrivit HotNews.ro, reprezentantul Tribunalului Mehedinți.

Soții Săcărin susțin într-o declarație pentru Adevarul că au ajuns să fie tratați ca niște infractori, ca niște oameni corupți care au ” mers cu valizele cu bani pe la magistraţi să o luăm pe Sorina în America şi să-i facem nu ştiu ce, cel mai probabil să-i luăm organele”, deși intențiile lor au fost dintre cele mai oneste și au dorit doar să ajute un copil orfan din țara în care s-au născut. Săcărin mai spune că a anunțat ambasada Statelor Unite despre ceea ce se întâmplă și că ”va ieși scandal diplomatic” dacă nu le sunt respectate drepturile.

"Noi am adoptat-o pe Sorina din tot sufletul. Nu noi am ales-o. Nu noi suntem de vină dacă cineva a greşit ceva. Domnul Bogdan Licu, procurorul general al unui stat democratic, a ieşit public şi a vorbit despre abuzuri în cazul Sorinei. Greşeala făcută în acţiunea procurorului este ca cere revizuirea cu o soluţie predeterminata de dansul - anularea adopţiei. Unde este prezumţia de nevinovăţie ? Are dansul elemente noi înainte de a fi făcute cercetări? Acum lumea este convinsă că noi am tras nu ştiu ce sfori, că am mers cu valizele cu bani pe la magistraţi să o luăm pe Sorina în America şi să-i facem nu ştiu ce, cel mai probabil să-i luăm organele, nu? Unde am ajuns? Vă spun eu unde am ajuns. Am ajuns în situaţia de a fi recunoscuţi pe stradă şi de a risca să fim în orice moment linşaţi. Am fost deja la un pas, în trafic. Ne-au recunoscut, eram împreună cu Ramona şi Sorina. Au încercat să ne blocheze autoturismul în care ne aflam, imediat Ramona a protejat-o pe fetiţa noastră. Am scăpat doar datorită dibăciei şoferului nostru. Nu se poate să ajungem aici. Noi nu suntem infractori. Noi ne-am întors în ţara în care ne-am născut să luăm un copil orfan, să-l ducem în America şi să-i oferim şi lui tot ce au şi copiii noştri. Sorina este copilul nostru, are acelaşi statut ca şi ceilalţi doi copii, noi avem trei copii acum. Legal. Iar eu şi soţia mea facem orice pentru familia noastră. Din păcate, cred că va ieşi scandal diplomatic, am anunţat deja Ambasada Americii despre tot ce se întâmplă. Noi suntem americanii ăia cu sânge de român care cer opiniei publice să fie respectaţi. Atât!", a declarat Gabriel Săcărin pentru Adevărul.

Vișinel Bălan: În ultimele zile se încearcă blocarea acestui copil de la adopție

Vișinel Bălan este activist la Asociația ”Vocea copiilor abandonați” și a crescut într-un centru de plasament. Este vina autorităților pentru ceea ce s-a întâmplat, nici nu vreau să mă gândesc la ce a fost în sufletul acelui copil”, declară Vișinel Bălan pentru Europa Liberă.

”De aceea există specialiști, psihologi, terapeuți, tot felul de oameni care pot contribui, pot gândi mecanisme de a o ajuta pe fată să treacă mai ușor peste acest moment și de a ajuta la acest transfer. Nici nu vreau să mă gândesc ce a fost în toată perioada asta în sufletul acelui copil. Iar autoritățile, nu mai vorbesc de familia de asistenți maternali, nu au contribuit la reducerea traumei acestui copil. Autoritatea pentru Protecția Copilului și Adopții, care este direct implicată în procedura adopției internaționale, se face direct responsabilă de acest caz, ea trebuia să se asigure că sunt îndeplinite toate condițiile pentru ca familia adoptatoare să poată să preia copilul în condiții OK, iar copilul să fie la rândul lui OK. Vineri aproape mi s-a făcut rău văzând scenele. Din punctul meu de vedere toate instituțiile au greșit. Familia de asistenți maternali nu poate bloca șansa copilului de a avea o familie. Pentru că ceea ce s-a întâmplat este că acest copil a fost blocat. Nu poți să te trezești după ani de zile că vrei și tu să adopți copilul, după ce procedura deja se declanșase, când era pe final, pentru că e vorba de un suflet, iar apoi să minți copilul că urmează să fie vândut. E ceva ce nici nu pot să comentez, copilul a devenit o minge de ping-pong”.

Până la publicarea acestui articol, doamna Gabriela Coman, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție, nu a răspuns apelului Europei Libere.

Șase semne de întrebare

  1. De ce asistenta maternală Mariana Șărămăt nu a dorit să o adopte pe Sorina vreme de 7 ani, folosind dreptul de preemțiune prevăzut de lege, și și-a manifestat acest interes doar în momentul în care a aflat că s-a declanșat ”procedura de potrivire” cu familia adoptatoare de români din SUA. Chiar și atunci a avut un comportament ezitant, declară că dorește adopția numai dacă procesul eșuează, depune cerere pentru obținerea atestatului de adoptator, dar se răzgândește și revine cerând anularea cererii de retragere, după care se răzgândește din nou și face intervenție în proces, cerând anularea adopției internaționale. A urmărit asistenta maternală vreun interes?
  2. Marianei Șărămăt i-a fost retras atestatul de asistentă maternală acum două luni, perioadă în care a ținut ilegal copilul și a refuzat să-l predea familiei care l-a adoptat. De ce autoritățile pentru protecția copilului nu au făcut demersurile legale pentru preluarea copilului și, mai ales, consilierea lui psihologică, pentru a-l obișnui cu ideea plecării din familia care îl crescuse până atunci și cu intrarea într-o nouă familie?
  3. De ce autoritățile nu au ieșit public să explice motivele pentru care Marianei Șărămăt i ridicase atestatul de asistentă maternală ca și faptul că refuzase adopția Sorinei în în două rânduri. De ce după pronunțarea unei sentințe definitive de adopție, copilul se mai afla la asistentul maternal, care nu mai avea nici măcar această calitate?
  4. Este adevărat că asistenta maternală i-a băgat în cap Sorinei că va fi vândută pentru organe și că părinții adoptivi au sesizat autoritățile asupra acestui aspect, dar ele nu au luat nicio măsură?
  5. A fost nevoie de intervenția parchetului pentru că Direcțiile de protecția copilului nu au proceduri în astfel de cazuri?
  6. Ce se va întâmpla cu Sorina pe perioada proceselor dacă părinții adoptivi nu pot rămâne în România atâta vreme? Va ajunge într-un centru de plasament sau la un alt asistent maternal? Dar dacă adopția este anulată. ținând cont că figurează în categoria ”greu adoptabil”, ce va urma?

Copiii nimănui în cifre

În fiecare an­­­ în sistemul de protecție intră aproximativ 10.000 de copii, motivele principale fiind sărăcia și lipsa educației. Potrivit unui raport realizat de către deputata Oana Bîzgan, la finalul lui 2017 existau 3257 de copii declarați ”adoptabili”, din care 2362 erau considerați ”greu adoptabili” şidoar 2652 de familii cu atestat de familie adoptatoare. Mai exact, raportul copii- familii adoptatoare nu este nici măcar de 1 la 1, iar procentul copiilor adoptați este de doar 1,7%.

”În plus, 85,5% din familii doresc să adopte copii mai mici de 7 ani (79% doresc copii mai mici de 3 ani), iar in centrele rezidentiale doar 9,7% dintre copii au vârsta sub 7 ani. Concluzia este că avem o situaţie în care procesul de potrivire, indiferent cât de bine ar putea fi realizat, nu poate compensa pentru aceste diferenţe şi deci, este nevoie să acţionăm pentru a găsi o familie şi pentru aceşti copii”, se spune în raportul citat.

Datele de la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) arată că în sistemul de protecție există în momentul de față 52.783 de copii, din care 17.096 în sistem de tip rezidențial ( adică orfelinate), iar 35.687 în cel de tip familial, care include 17.835 de asistenți maternali și 13.133 familii extinse. Numărul angajaților din cadrul Direcțiilor județene este de 32.297 de persoane, 34.79% asistenți maternali, 38,80% angajați în serviciile de tip rezidențial. Situația cea mai grea o au copiii din marile centre de plasament, unde se petrec și cele mai multe abuzuri, dar România și-a asumat ca până în 2020 să închidă toate aceste centre. Din 2014 și până acum, potrivit informațiilor Europei Libere, au fost închise doar 11 din 166 case de copii.

Scurtă istorie a unui caz controversat

Ceea ce se știe până acum este că Sorina a fost dată în plasament la asistenta maternală din Baia de Aramă și în 2012 se deschide procedura de adopție. Însă, deși sunt consultate 120 de familii, fetița nu-și găsește niște părinți, din cauza etniei, probabil. Așa că rămâne la asistenta maternală vreme de aproape 7 ani.

În toată această perioadă, asistenta nu dă semne că ar vrea s-o adopte, ba chiar dă două declarații pe proprie răspundere că nu dorește acest lucru. Prima în 2013 și următoarea în 2017, după ce este înștiințată că s-a deschis procedura de adopție internațională din cauză că nu se găsise o familie adoptatoare în România. Potrivit legii, după deschiderea procedurii de adopție trebuie să treacă un an în care se caută o familie din România pentru a se ajunge la adopția internațională.

Așadar, Sorina era introdusă deja în categoria copiilor ”greu adoptabili”, nu-și găsise o familie în România vreme de 7 ani, singura posibilitate rămasă fiind adopția internațională, la care sunt însă eligibile, după niște proceduri complicate și de durată, doar familiile în care cel puțin unul dintre soți are cetățenie română.

Asistenta maternală avea drept de preemțiune la adopție dacă ar fi dorit. Motivele refuzului sunt neclare, poate fi vorba de cei 2200 lei primiți de la stat pentru îngrijirea Sorinei, dar și de faptul că familia mai avea o fetiță adoptată. Cert este că asistenta maternală intră în acțiune doar în momentul în care procesul de adopție internațională ajunge pe ultima sută de metri.

În primăvara lui 2018, asistenta depune o cerere de adopție a fetiței și încă una prin care solicită atestarea ca familie ”adoptatoare”, la care face revenire peste încă două luni. Potrivit documentelor, asistentei i se aduce la cunoștiință că Sorina se află in ”procedură de potrivire” cu familia de români din America, așa că declară că dorește adopția numai dacă procesul eșuează. Două zile mai târziu își retrage cererea pentru obținerea atestatului de adoptator, dar se răzgândește și revine cerând anularea cererii de retragere. Solicită apoi, printr-o cerere de intervenție în proces, Tribunalului Mehedinți anularea adopției internaționale, și are câștig de cauză. Doar că familia din America face recurs, procesul se judecă la Curtea de Apel Craiova, iar acolo pierde. Instanța decide definitiv ca Sorina să fie încredințată românilor din SUA. Se întâmpla în aprilie 2019, după doi ani în care familia adoptatoare trecuse prin toate procedurile. Asistentei maternale i se retrage atestatul de asistentă, deci nu mai avea niciun drept legal asupra copilului.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG