Un proiect de lege al USR care ar fi simplificat confiscarea averilor ilicite a fost respins de Senat, cu voturile PSD-PNL-UDMR-PMP. Judecătoarea Camelia Bogdan susține că nu există voință politică pentru modificarea legii confiscării extinse și că eventualele amenzi primite de România pentru netranspunerea în legislația națională a directivei europene ar trebui plătite de autoritățile care nu-și fac treaba. În replică, PNL susține că a votat împotrivă deoarece inițiativa legislativă era nerealistă și că lucrează la propriul proiect de lege care va fi prezentat viitorului Parlament.
Senatul a respins, marți, o inițiativă legislativă care simplifica procedura confiscării extinse a bunurilor obținute din infracțiuni. Din datele publice, modificarea legislativă a fost respinsă cu 116 de voturi „pentru”, 12 voturi „împotrivă”, ceea ce înseamnă că PNL a votat cot la cot cu PSD, UDMR, PMP și neafiliații. Legea a fost trimisă la Camera Deputaților care este for decizional.
În esență, legea prevedea obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii de către procurori, lărgea aria infracţiunilor supuse confiscării extinse, se propunea eliminarea limitei de 5 ani pentru dobândirea bunurilor confiscate, așa cum este în actuala lege, confiscarea specială se putea aplica bunurilor transferate către orice terţ dacă acesta ştia sau trebuia să ştie că scopul transferului era evitarea confiscării și se introducea un criteriu de apreciere constând în diferenţa dintre venituri şi „standardul de viaţă” al persoanei condamnate, ca indicator de ilegalitate.
În expunerea de motive, inițiatorii arată că România avea obligația ca până la data de 4 octombrie 2015 să transpună în legislația proprie Directiva Parlamentuui European privind confiscarea bunurilor în materie penală, lucru care nu s-a întâmplat. Astfel, a fost declanșată procedura de infringement împotriva României, pentru necomunicarea măsurilor de transpunere. Ei mai arată că există riscul unei amenzi consistente în valoare de 1.592.000 de euro la care se pot adăuga penalități între 1925 și 115.506 de euro pe zi.
Cine ar trebui să plătească
Față de acestă chestiune, judecătoarea suspendată Camelia Bogdan susține că „Pe termen scurt, pentru netranspunerea Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European, România riscă o nouă procedură de infrigement, cu mențiunea că o nouă amendă în cuantum de milioane de euro, ce ar trebui suportată de cetățenii României, ar trebui suportată de autorități. Aceeași amendă o riscă România și pentru dezincriminarea spălării banilor în varianta cel mai des uzitată de către infractori cu corolarul violării regimului global de prohibire a faptelor spălării banilor, a obligațiilor asumate fără rezerve de România prin ratificarea Convențiilor adoptate sub egida ONU împotriva corupției și a criminalității organizate”, ne-a declarat Camelia Bogdan.
În momentul de față, confiscarea extinsă este reglementată în Codul Penal dar presupune îndeplinirea unor condiții cumulative, greu de atins: bunurile supuse confiscării să fie achiziționate cu cel mult 5 ani înainte sau după momentul săvârșirii infracțiunii, valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată să depășească vădit veniturile obținute, condamnarea să fie dictată doar pentru anumite infracțiuni, iar judecătorul să fie convins că bunurile confiscate provin din infracțiuni.
Lege perfectibilă
Inițiatorii arată că aceste condiții nu sunt prevăzute în Directiva europeană privind confiscarea produselor infracțiunilor și că limitează conceptul de confiscare extinsă.
Camelia Bogdan a mai arătat pentru Europa Liberă că propunerile de modificare a legii în discuție sunt perfectibile și că „prin ignorarea obligației de a dispune confiscarea produsului infracțiunii, statul român violează drepturile fundamentale ale cetaţenilor, drepturi care sunt garantate prin obligaţiile asumate de autoritaţi la nivel internaţional”.
Bogdan mai susține că „permițând scurgerea unor uriașe sume de bani din economia legală, statul român pune în pericol însăși esența statului de drept, prin împietarea aducerii la îndeplinire a obligațiilor ce-i incumbă de a asigura servicii de bază cetățenilor și prin reducerea capacității de a susține dezvoltarea economică, socială și politică”.
Cine a votat împotriva
În ciuda acestor argumente, senatorii PNL, PSD, UDMR, PMP și cei neafiliați au votat împotriva acestei legi. Astfel, toți senatorii liberali prezenți în urmă cu două zile la ședință au votat respingerea proiectului de lege: Viorel Riceard Badea, Romulus Bulacu, Constantin Daniel Cadariu, Iancu Caracotă, Mircea Vasile Cazan, Ioan Cristian Chirteș, Vergil Chițac, Ioan Cristina, Leon Dănăilă, Daniel Cătălin Fenechiu, Răducu George Filipescu, Eugen Gioancă, Alina Ștefania Gorghiu, Eleonora Hărău, Ilie Viorel, Marius Petre Nicoară, Mario Ovidiu Oprea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Pereș, Eugen Pîrvulescu, Cornel Popa, Ion Popa, Laura Iuliana Scântei, George Cătălin Stângă, Costel Șoptică, Ioan Iustin Talpoș, Cătălin Dumitru Toma, Nazare Eugen Țapu și Ioan Marcel Vela.
Dintre cei mai cunoscuți senatori de la PSD care au votat „pentru” respingerea proiectului nominalizăm: Ecaterina Andronescu, Niculae Bădălău, Florian Bodog, Robert Cazanciuc, Carmen Dan, Gabriela Crețu, Cristian Sorin Dumitrescu, Doina Federovici, Mihai Fifor, Teodor Meleșcanu, Nicolae Șerban, Liviu Pop, Lucian Romașcanu.
Alte „vedete” politice care au refuzat să schimbe legea astfel încât statul să recupereze mai ușor prejudiciile de la infractori: Călin Popescu Tăriceanu – neafiliat, Cătălin Iliescu - PMP, Gabi Ionașcu, Vasile Lungu Cristian, de la PMP, Adrian Țuțuianu de la Pro Romania, plus alți 8 senatori de la UDMR.
Cum explică liberalii votul alături de PSD
L-am întrebat pe liderul de grup al senatorilor liberali, Daniel Cătălin Fenechiu, care a fost rațiunea pentru care PNL a respins propunerea legislativă. El arată că textul propunerii este deficitar și are șanse mari să pice la filtrul Curții Constituționale.
„În forma inițiatorilor, confiscarea extinsă s-ar aplica la 90 la sută dintre infracțiunile din Codul Penal, toate infraacțiuni cu pedepse de peste 4 ani. Eu știu că la ministerul Justiției există un proiect de lege la care se lucrează pe zona asta și aștept ca acesta să fie cât se poate de articulat și să aibă și avizul CSM-ului. Dacă votăm lucruri de genul acesta, ne trezim în situația pe care am avut-o cu votarea legii privind eliminărea pensiilor speciale. Sper ca votul pe proiectul nostru să se dea în viitorul Parlament al României, astfel încât să aibă și șanse să treacă. În actualul Parlament, oricât de bine ar fi făcut, nu trece un proiect pe confiscarea extinsă”, ne-a declarat Daniel Fenechiu.
El critică anumite prevederi ale proiectului de lege și susține că modificările nu sunt realiste. „Mai este o prevedere acolo în proiect care spune că dacă se dispune clasarea, distinct de clasare, se poate dispune confiscarea extinsă. În momentul în care dispui clasarea, stingi acțiunea penală. Nu poți să iei asemenea măsuri dacă nu mai ai acțiune penală. Le-am spus celor de la USR, terminați cu populismul. Dacă o faceți, faceți-o cum trebuie, să treacă și să stea în picioare. Se lucrează la MJ pe acestă temă și va fi un proiect eficient”, mai susține Fenechiu.
Inacțiune civică și clasă politică îndoielnică
Pe de altă parte, Camelia Bogdan este sceptică că acest lucru se va întâmpla, având în vedere calitatea actualei clase politice. „În România, nu există nici voință politică dar nici educația necesară de a aduce în fața instanțelor acțiuni colective pentru violarea de către Stat a drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Societatea civilă ar trebui de asemenea să își înțeleagă rostul. Desi Dreptul înseamnă matematică, din cauza corupției, prin indolența autorităților, dar și a tentaculelor infractorilor care se întind la vedere, procesul de recuperare a produsului infracțiunii în România reprezintă o dovadă în plus că autoritățile încalcă cu bună-știință drepturile cetățenilor”, mai precizează judecătoarea suspendată Bogdan.
Cazul Grivco
Ea a dat ca exemplu cazul lui Dan Voiculescu, fostul președinte al GRIVCO și condamnat chiar de ea la 10 ani închisoare pentru fapte de corupție, decizie în care a aplicat confiscarea extinsă. „Nu mai puțin adevarat este că procurorii DNA săvârșesc de asemenea un abuz în serviciu, prin neinvestigarea recuperării produsului direct al infracțiunii de către asociațiile și fundațiile infractorului Dan Voiculescu alimentate cu fondurile fostei Securități cu conivența funcționarilor ANAF și ANABI. Anul acesta, uzitând tipologia falsului proces și beneficiind de conivența funcționarilor Consiliului Concurenței, domnul Dan Voiculescu a încercat să își transfere celălalt produs direct al infracțiunii, imobilul din strada Gârlei 1 B, precum și alte bunuri aflate în patrimoniul GRIVCO pe instituții financiar nebancare (IFN), ANAF fiind în cunoștință. Doar ca urmare a cererii de intervenție formulate în cauză, s-a retras în extremis acțiunea”, mai precizează Camelia Bogdan.
