Membrii Sindicatului Drumarilor „Elie Radu” din cadrul Compania Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), societatea deținută de statul român prin Ministerul Transporturilor, consideră că bugetul societății publice este risipit pe achiziții fără rost prin comunicat emis joi.
Prin CNAIR statul român realizează investiții în rețeaua de autostrăzi și drumuri naționale, dar asigură și prin proprii angajați lucrările de întreținere a carosabilului rețelei naționale rutiere.
„Nu mai cheltuiți banii pe prostii, așa cum se practică în CNAIR SA, unde un director regional își pune turnicheți de acces în propriul secretariat, sistem folosit de 6 șase persoane”, scriu membrii sindicatului.
Din datele consultate pe portalul achizițiilor publice reiese că sistemul de turnicheți a fost achiziționat în 2019 de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași. Aici trebuie precizat că CNAIAR SA are în subordine șapte direcții regionale, printre care și cea din capitala neoficială a Moldovei.
„Direcția de Audit va face un control cred, să vadă dacă se impun turnicheți, dacă nu se impun, dacă funcționează, dacă nu”, este răspunsul oferit de Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, legat de aceste acuzații.
Ministerul Transporturilor și-a făcut firmă care să-i administreze sediul
Tot conducerea sindicatului atrage atenția asupra sumelor foarte mari pe care CNAIR trebuie să le achite pentru chiria sediului central din București. Este adevărat, imobilul de pe Bulevardul Dumitru Golescu unde este sediul companiei este clădirea Ministerului Transporturilor și este deținută de statul român.
„Reduceți cheltuielile pentru întreținere și chirii, căci doar CNAIR SA plătește mai mult de un milion de euro chirie anual, de minim 10 ani”, spune liderii sindicali.
Conducerea sindicatului atrage atenția că poate era mai bine ca aceste fonduri de chirii să fie folosite pentru ridicarea unor sedii proprii, care să aparțină companiei „CNAIR își putea face cu banii ăștia un sediu neutru energetic pe propriul său teren de lângă CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică), proiectul fiind realizat de un fost director general încă din anul 2010”, se mai precizează în comunicatul sindical.
Nu doar chiria clădirii este una ridicată, ci și cea a locurilor de parcare, în opinia sindicatului. 10.000 pe lună ar fi chiria locurilor de parcare pentru zece locuri de parcare în jurul Palatului Transporturilor.
„În clădirea unde își are sediul CNAIR, își are sediul și Ministerul Transporturilor și toate societățile din subordine. S-a considerat că așa este o eficientizare a activității. Nu trebuie să mai străbați jumătate de oraș ca să mergi la minister sau invers. Chiria este plătită la o companie publică. Această firmă decide cum funcționează lifturile și alte cheltuieli de întreținere”, ne-a mai precizat Alin Șerbănescu.
Compania care încasează chiria pentru sediu și pentru locurile de parcare este Grup Exploatare și Întreținere Palat CFR SA, societate deținută în întregime de Ministerul Transporturilor. Societatea înființată de minister în 2002 se ocupă tocmai de administrarea și curățenia clădirii în care își au sediul: CNAIR, CFR Călători, CFR Marfă și Ministerul Transporturilor.
Conform bilanțului pe 2021 depus la Ministerul de Finanțe, reiese că Grup Exploatare și Întreținere Palat CFR SA a avut o cifră de afaceri de 16,8 milioane de lei și un profit de 3,7 milioane de lei. Aproape 45 de angajați numără societatea care administrează sediul Ministerului Transportului și a societăților din subordinea acestuia.
Printre cheltuielile societății deținute de Ministerul Transporturilor este și o factură de un milion de euro anual pentru iluminatul Palatului CFR.
„Doar pentru iluminatul arhitectural al clădirii ministerului Transporturilor cheltuim circa 1 milion de euro anual - cifre din anul 2020, pe care le estimăm mult mai mari azi”, se mai precizează în comunicatul Sindicatului Drumarilor „Elie Radu”.
„Iluminatul nu este plătit de CNAIR este achitat de firma Grup Exploatare și Întreținere. Prin urmare ei decid cum iluminează, ce și cum. Oricum, și dacă am închiria alt sediu, tot s-ar plăti o factură la energie, pentru că trebuie folosite calculatoare, instalații”, a mai punctat Alin Șerbănescu, reprezentantul CNAIR.
În ceea ce privește consumul de combustibil al companiei, membrii organizației sindicale susțin că s-au cheltuit 127 de milioane de lei, aproape 25 de milioane de euro, pentru cumpărarea de benzină și motorină pentru autovehiculele CNAIR. Sindicatul atrage atenția că directorii și șefii de servicii au asigurat decontarea combustibilului, dar și autoturisme de serviciu.
Bugetul companiei de autostrăzi
Reprezentanții celor 630 de angajați ai CNAIR susțin că dacă nu s-ar mai face risipă „cu aceste economii pot fi achiziționate utilaje și echipamente, pot fi crescute salariile de nimic ale angajaților sau pot fi recrutați alți muncitori, care să lucreze la întreținerea drumurilor. Aceste măsuri vor avea efecte pozitive, imediate, asupra participanților la trafic”.
Veniturile totale ale CNAIR au fost estimate în bugetul aprobat pentru 2022 la 7,2 miliarde de lei, în creștere cu 2,95 % față de anul precedent.
Cifra de afaceri pentru anul în curs a fost estimată la 1,7 miliarde de lei. Diferența dintre venituri și cifra de afaceri (5,5 miliarde de lei) o reprezintă alocările bugetare făcute de la bugetul public, prin Ministerul de Transporturi, pentru proiectele de autostrăzi și drumuri naționale moderne.
800 de milioane de lei este suma pe care CNAIR SA o are în acest an pentru întreținerea și reparația drumurilor naționale și a autostrăzilor deja date în folosință. Compania a solicitat aproape un miliard de lei pentru această activitate.
Cheltuielile cu personalul, au fost estimate în anul 2022 în creștere cu 12,97% față de cele preliminate/realizate în anul precedent, respectiv de la 632 de milioane de lei (anul 2021) la 714 milioane de lei (anul 2022).
Bugetul de achiziții publice, de la întreținerea sediilor până la lucrările de reparații, este estimat în bugetul acestui an până la suma de 850 de milioane de lei.
Directorul CNAIR este din luna septembrie Cristian Ovidiu Cătălin Pistol. El a ajuns la conducerea CNAIR în locul Marianei Ioniță, cea care a deținut anterior această funcție începând din februarie 2020. Pistol a venit la cârma CNAIR la doar câteva zile după ce a plecat din funcția de consilier de stat pe probleme de infrastructură în cancelaria prim-ministrului Florin Cîţu, alături de care a lucrat pentru doar o lună. Anterior, a fost director de implementare proiecte tot în cadrul CNAIR.
Cel mai mare buget
În ultimii ani, bugetul de investiții al companiei de autostrăzi a fost cel mai important pentru societățile deținute de stat. Anul 2022 putea reprezenta momentul când bugetul CNAIR putea fi depășit de Hidroelectrica.
Producătorul de energie și-a prognozat un buget de 7,4 miliarde de lei care probabil nu va mai fi atins din cauza nivelului scăzut al râurilor și Dunării care au dus la producție hidroelectrică mai mică decât în 2021.
Trebuie punctat și faptul că Hidroelectrica își realizează bugetul doar din venituri proprii, iar CNAIR în special din alocări bugetare naționale sau europene. Singurele venituri ale companiei de autostrăzi sunt din taxele de drum, rovineta. CNAIR a încasat anual între 1,4 și 1,2 miliarde de lei în ultimii trei ani din rovinetă.
Unde se duc banii din bugetul de achiziții
Din ele de pe portalul achizițiilor publice reiese că până acum CNAIR a cheltuit peste 200 de milioane de lei pentru mixturi asfaltice și produse de carieră. Alte aproape 30 de milioane de lei au fost destinați unor achiziții de întreținere sedii sau utilaje.
Enumerăm câteva din achizițiile publice ale CNAIR din ultimele două luni care nu au legătură directă cu lucrările de întreținere și reparație a drumurilor:
- august 2022
- se cumpără scaun de birou din mesh pentru o persoană care cântărește maximum 150 kg la DRDP Constanța. Scaunul a costat 9.000 de lei, fiind cumpărat de la firma Top Office International SRL din București.
- DRPD Constanța mai cumpără și un al doilea scaun birou din mesh, tot pentru o persoană care cântărește până în 150 kg, cu 9.860 de lei de la Antares România;
- se deschide o licitație pentru achiziția de 9 autoturisme cu o valoare totală de 580.000 de lei. Nu a fost desemnată oferta câștigătoare.
- achiziție mobilier de birou pentru – DRDP Brașov în valoare de 65.069 de lei de la firma Mobteco Product SRL din București.
- iulie 2022
- saci menajeri în valoare 70.432 de lei de la Flexal Impex SRL din București;
- mobilier pentru birou Director General Regional al DRDP Iași în valoare de 27.705 de lei de la Stefarom SRL din București.
Din această vară, DRDP Iași este condusă de Ovidiu-Mugurel Laicu. Acesta s-a întors în funcția de conducere după ce a câștigat în instanță un proces în care contesta modul în care a fost înlocuit.
Ce trebuie să facă CNAIR în 2022
Lista principalelor proiecte de construcție autostrăzi introduse în bugetul pe anul în curs, așa cum reiese din datele publicate de Ministerul Transporturilor:
- Autostrada Sibiu - Pitești secțiunile 1, 2,3, 4 si 5,
- Autostrada Lugoj - Deva (sector Dumbrava-Deva),
- Autostrada Nadașelu - Suplacu de Barcău - Borș, inclusiv legătura Centura Oradea (Girație Calea Sintandrei) - Autostrada A3 (Biharia),
- Autostrada Câmpia Turzii – Ogra - Târgu Mureș,
- Autostrada de Centura Sud a municipiului București, inclusiv intervențiile privind Centura existentă (Lărgire la 4 benzi de circulație a Centurii București între A1 - DN 5, DN 2 - A2 și A1 - DN 7, pasajele Berceni, Domnești, Oltenița),
- Autostrada de Centura Nord a municipiului București,
- Drum expres Craiova – Pitești,
- Drum expres Brăila – Galați,
- Podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila,
- Autostrada Ploiești – Buzău
Despre rețeaua națională de drumuri și autostrăzi, pe scurt
CNAIR SA asigură în prezent administrarea și întreținerea unei rețele de 16.758 km din care 945 km de autostrăzi și 15.910,851 km drumuri naționale, rețea care este dezvoltată pe întreg teritoriul României.
Din această rețea rutieră peste 58,6 % are durata de funcționare expirată (durata normală de funcționare a unui drum este durata de utilizare exprimată în ani, de la darea în circulație a drumului ca nou și până la introducerea sa în prima reparație capitală sau între două reparații capitale.
Datele anterioare sunt obținute de la Ministerul Transporturilor și sunt precizate și în strategia CNAIR din acest an.
