Linkuri accesibilitate

Cum explică Administrația Prezidențială vizita lui Klaus Iohannis în Egipt


Abdel Fattah al-Sisi a fost primit cu onoruri militare, procedura standard pentru vizitele șefilor de stat la București.

În plină criză guvernamentală la București, președintele României, Klaus Iohannis, se află într-o vizită diplomatică în Egipt, stat condus autoritar de controversatul Abdel Fattah El-Sisi. 

Vizita de miercuri a președintelui Klaus Iohannis în statul nord-african vine ca răspuns la întrevederea de la București, de acum mai mult de doi ani, a celor doi președinți de stat.

Atunci, președintele României l-a primit cu onoruri militare pe Abdel Fattah El-Sisi. Acesta este considerat de mai multe organizații pentru protecția drepturilor omului, printre care și Human Rights Watch (HRW), „un dictator”.

Reprezentanții Administrației Prezidențiale ne-au precizat că România respectă politica europeană de apropiere și relații deschise față de președintele Egiptului.

Statul african a devenit în ultimii ani unul dintre cei mai importanți parteneri economici ai României.

Întâlnirea din 2021

Întrevederea „se desfășoară în cadrul dialogului bilateral foarte bun din ultimii ani, precum și în contextul aniversării în 2021 a 115 ani de relații diplomatice dintre România și Republica Arabă Egipt”, au anunțat reprezentanții administrației de la Palatul Cotroceni.

În cadrul vizitei de stat în Republica Arabă Egipt, președintele României va avea întrevederi cu mai mulți șefi de instituții din Egipt, printre care cei ai Senatului și Camerei Reprezentanților.

Din punct de vedere politic, generalul Abdel Fattah El-Sisi a venit la putere după o lovitură militară, în 2013. Ulterior, a fost ales președinte în 2014 și 2018. Acum doi ani a modificat legile pentru a putea rămâne cel puțin până în 2030 în fruntea statului.

Vizita de la București, din 2019

Pe 19 iunie 2019, președintele Egiptului, era primit cu onoruri militare la Cotroceni. În acel moment momentul, Abdel Fattah al-Sisi era implicat în cel mai mare scandal al regimului său.

Adversarul său, fostul președinte Mohamed Morsi (primul președinte al Egiptului ales democratic, în anul 2012), murise cu două zile înainte de vizita lui al-Sisi în București.

Mohamed Morsi, la o ședință din 2015 a procesului său.
Mohamed Morsi, la o ședință din 2015 a procesului său.

Morsi a decedat, oficial, în urma unui atac de cord în celula „din sticlă” în care era ținut la procesul în care este acuzat că ar fi susținut organizația Hamas. Cauza „leșinului” ar fi fost, conform familiei lui Mohamed Morsi, tortura la care a fost supus acesta.

Organizația Națiunilor Unite a cerut o anchetă „completă și independentă” asupra morții fostului președinte Morsi.

În ceea ce privește „contactele inter-umane” dintre cei doi președinți, din acel moment, Administrația Prezidențială ne-a precizat: „Vizita oficială în România a Președintelui Republicii Arabe Egipt, domnul Abdel Fattah El-Sisi, în perioada 18-20 iunie 2019, a avut loc ca urmare a invitației Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, adresată omologului egiptean”.

Klaus Iohannis și Abdel Fattah al-Sisi la recepția de la Cotroceni din iunie 2019
Klaus Iohannis și Abdel Fattah al-Sisi la recepția de la Cotroceni din iunie 2019

Apoi, reprezentanții de la Cotroceni, au mai punctat că „vizita a avut loc în contextul în care România exercita Președinția Consiliului UE, iar Egiptul pe cea a Uniunii Africane, președinție deținută până în februarie 2020, existând un crescut potențial de cooperare multilaterală pe acest palier”.

A construit 21 de închisori pentru opozanți

Imaginea lui Al-Sisi de „bastion” împotriva extremismului islamist promovat de Frăția Musulmană (organizație teroristă) este motivul pentru care multe dintre represiunile inițiate de regimul său au fost trecute cu vederea de marile puteri.

Represaliile lui Abdel Fattah al-Sisi nu îi vizează însă doar pe membrii Frăției Musulmane. Pe 25 iunie 2019, autoritățile egiptene au arestat un lider al revoltei din 2011 (fostul avocat Zyad el-Elaimy), pe care l-au acuzat că intenționa să dea jos guvernul de la Cairo. Partidul lui El-Elaimy a fost unul dintre principalele grupuri implicate în protestele din ianuarie 2011 care au dus la înlăturarea lui Hosni Mubarak, dar s-a opus ferm regimului lui Mohamed Morsi, lider al Frăției Musulmane care a devenit în 2012 primul președinte ales al Egiptului.

Publicația Middle East Monitor scria atunci chiar că autoritățile egiptene pun în practică „asasinări discrete” contra opozanților politici ai președintelui Abdel Fattah al-Sisi.

Pe 27 septembrie 2016, Human Rights Watch (HRW) a publicat un raport în care se preciza: „De la înlăturarea lui Morsi, pe 30 iunie 2013, până la începutul lui 2015, autoritățile egiptene au arestat cel puțin 68.000 de persoane”.

Închisoarea Tora din Cairo, Egipt.
Închisoarea Tora din Cairo, Egipt.

Conform unor rapoarte realizate de organizații egiptene pentru drepturile omului, între iulie 2013 și iulie 2017 s-a luat decizia de construire a 21 de noi penitenciare, ceea ce aduce la 66 numărul total al închisorilor din Egipt. Tot un raport HRW îl citează pe Ibrahim Abdel Ghaffar, un fost oficial al administrației penitenciarelor din Egipt: "Închisorile au fost proiectate în așa fel încât oricine intră nu rămâne în viață".

În replică, guvernul de la Cairo argumentează că statisticile ONG-urilor sunt exagerate și că este vorba despre persoane judecate în stare de arest, nu de deținuți politici.

Lupta cu Frăția Musulmană îl fac un lider credibil în Lumea Liberă

Președintele Egiptului este tratat ca un partener credibil de dialog de Uniunea Europeană și de Statele Unite. Presa internațională a sesizat apropierea dintre fostul președinte Donald Trump și al-Sisi. Și regimul Biden a avut un dialog cu Cairo în timpul crizei rachetelor din Israel.

Ultima vizită importantă a lui al-Sisi a avut loc în decembrie 2020, când a fost la Paris. Atunci au fost organizate proteste împotriva prezenței președintelui Egiptului în Franța tocmai din cauza problemelor legate de respectarea drepturilor omului.

Și președintele Emmanuel Macron l-a primit cu toate onorurile pe Abdel Fattah al-Sisi
Și președintele Emmanuel Macron l-a primit cu toate onorurile pe Abdel Fattah al-Sisi

„Abordarea României față de Egipt se înscrie în abordarea Uniunii Europene de deschidere față de această țară, cu care Uniunea Europeană întreține un dialog pragmatic. Este de menționat totodată că primul Summit între Uniunea Europeană și Liga Statelor Arabe a avut loc în Egipt, la Sharm El-Sheikh, în perioada 24-25 februarie 2019”, se mai arată în răspunsul primit de la Cotroceni.

„Președintele Abdel Fattah El-Sisi promovează o politică externă stabilă într-o regiune deosebit de complexă. Una dintre preocupările majore ale autorităților egiptene, în plan intern, este reprezentată de abordarea urgentă, sistematică și cât mai eficientă a problemelor generate de creșterea demografică deosebită, dar și a redresării economice a țării, în contextul în care economia egipteană parcurge un proces de tranziție”, au mai precizat reprezentanții Administrației Prezidențiale în legătură cu vizitele între Iohannis și al-Sisi.

Din anul 2018, Egiptul a devenit principala piață de desfacere din Africa și Orientul Mijlociu a produselor românești și principalul partener comercial al României, valoarea schimburilor comerciale fiind de 918,15 milioane USD, dintre care exporturi în valoare de 797 milioane USD și importuri în valoare de 121,15 milioane USD.

„Trei culori” a răsunat la Tg. Ocna de Ziua Națională
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:03 0:00
XS
SM
MD
LG