Linkuri accesibilitate

Cum au pus judecătorii germani o bombă sub UE și ce trebuie știut despre hasidism înainte de a privi «Unorthodox». Revista presei europene


Comunitate de evrei hasidim în Ucraina.

Großer Schock în instituțiile UE

Peste tot, presa încearcă să descâlcească decizia de ieri, marți, a Curții Constituționale germane (Bundesverfassungsgericht, “ curtea din Karlsruhe”) de a se împotrivi Curții Europene de Justiție (CEJ) și Băncii Centrale Europene (BCE) și de a cere BCE să-și justifice politica de cumpărare a datoriilor țărilor membre (comunicatul de presă privind verdictul aici).

În Franța, Libération scrie despre un verdict de o brutalitate nemaivăzută. Este prima oară că are loc o asemenea ciocnire instituțională frontală, dar ea vizează esența însăși a UE: este vorba de independența Băncii Centrale Europene (BCE) și de faptul că dreptul comunitar primează, tehnic, asupra dreptului național. CEJ decisese în 2018, tot la cererea insistentă a judecătorilor germani, că ceea ce face BCE, care e independentă de intervenția guvernelor, este conform dreptului UE. Decizia a fost acceptată de toate țările membre, mai puțin de Germania. Acum, aceiași judecători germani contestă acest lucru sau, cel puțin, cer explicații, dar asta pune în pericol fundațiile UE și viitorul monedei comune, euro.

Simultan, judecătorii din Karlsruhe au dat BCE, dar și Băncii Centrale germane (Bundesbank), trei luni timp în care vor trebui să se pregătească să explice în ce fel obligațiunile europene (eurobonds) sunt legale iar emiterea lor respectă separarea instituțiilor și nu face BCE dependentă de sfera politicului. Argumentul euroscepticilor aflați la origine a plângerii este acela că BCE nu poate deține mai mult de o treime din datoria țărilor membre în UE.

La München, Süddeutsche Zeitung numește asta un verdict existențial, dar este de acord că judecătorii Curții Constituționale au făcut bine să acorde acest răgaz și să caute să vadă dacă nu cumva economicul se amestecă cu politicul. În schimb, cum o explică în Italia Corriere della Sera, verdictul tribunalului german pune în pericol întregul echilibru instituțional care le permitea statelor să întrevadă ieșirea din criză așteptând să poată beneficia de o ușurare a jugului financiar.

El Pais, în Spania, amintește de altfel că programul de cumpărare a datoriilor țărilor din zona euro a fost inițiat de un italian, de către precedentul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.

Un verdict „iritant“

La Frankfurt, unde se află de la început sediul BCE, Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) scrie că s-a ajuns în culmea suspiciunii (auf dem Höhepunkt des Argwohns), iar FAZ constată cu ironie că președintele Curții Constituționale germane, Andreas Voßkuhle, se arată foarte conștient de importanța confruntării, deoarece chiar textul verdictului spune că judecătorii știu că situația pare „iritantă“ („irritierend“), în condițiile în care țările UE se confruntă cu ucigătoarea și insidioasa pandemie, iar un asemenea verdict blochează mecanismele colective de salvare.

FAZ estimează că verdictul este departe de a lega mâinile Băncii Centrale Europene, dar că împrăștie iluzia că s-ar putea acționa rapid.

Verdictul slăbește, cu consecințe imprevizibile, funcționarea mecanismelor europene, iar un comentariu astăzi în liberalul Die Welt constată că judecătorii germani sunt foarte conștienți de acest lucru și că au făcut-o voit, în ciuda hăului de incertitudini spre care se merge de acum înainte. La Londra, Financial Times scrie astăzi chiar despre o bombă pusă sub ordinea legală europeană. Libération, la Paris, scrie că verdictul judecătorilor germani, monetariști dogmatici care se erijează singuri în instanță supremă a UE, arată dispreț pentru Europa.

Pe deasupra, judecătorii au pus deodată Germania într-o lumină foarte proastă vizavi de UE, lăsând guvernul Angelei Merkel într-o lumină foarte proastă.

„Copți pentru vacanță“

Ieșirea din carantină continuă, prudent, mai peste tot, iar Le Monde trece în revistă 15 țări europene care încearcă, lent, să revină la o imitație de normalitate prin acest déconfinement. Unii, precum iarăși în Germania, se văd deja „copți pentru vacanță“ („urlaubsreif“) cum o anunță același FAZ.

Deocamdată, prudența domnește în permanență. În Belgia, cotidianul economic L'Echo prezintă un studiu al principalelor universități, care spune că fără aplicarea rapidă a regulilor carantinei numărul morților ar fi fost de 100.000, față de 8.000 actualmente. Pentru moment, doar Marea Britanie a depășit în Europa cifra de 30.000 morți (peste 70.000 în SUA).

Unul din ultimii morți britanici cunoscuți este de altfel Dave Greenfield, organistul grupului punk The Stranglers.

Tot în Marea Britanie, The Guardian anunță demisia lui Neil Ferguson, expertul care s-a aflat în permanență în spatele strategiei lui Boris Johnson în combaterea epidemiei de coronavirus.

The Telegraph (ziarul în care scrie Boris Johnson), precizează că Ferguson ar fi demisionat pentru că a încălcat regulile carantinei, întâlnindu-se cu amanta (care mai e și măritată), în vreme ce el predică respectarea regulilor stricte ale carantinei.

Topul politicienilor mincinoși

În Italia, La Repubblica preia un top al BBC care clasifică politicienii care mint cel mai mult în legătură cu coronavirus și în care, după Donald Trump (locul 1) și brazilianul Jair Bolsonaro (locul 2), pe locul 3 vine șeful Ligii și fostul ministru italian de interne Matteo Salvini.

La fel, în Franța, conservatorul Le Figaro, stindard al dreptei catolice bine-cugetătoare și tribună a adversarilor lui Macron, încearcă să dovedească existența unui început de ruptură, cauzat de retorica excesivă, între Emmanuel Macron și devotatul său (până acum) premier Edouard Philippe. Acesta, al cărui plan de ieșire din carantină a fost respins luni de Senat (o palmă pentru guvern), a spus că se teme de o prăbușire («effondrement») a economiei țării în cazul în care carantina ar fi prelungită. Nu, a spus Macron ieri seară într-o dezbatere la TV, non, «eu nu folosesc asemenea vorbe mari».

Iar Le Figaro începe chiar să se întrebe dacă ar fi o idee bună ca Macron să-l înlocuiască în acest moment pe șeful guvernului. Ba chiar, afirmă Le Figaro, Edouard Philippe îl depășește în acest moment pe Macron în sondaje.

Ce trebuie știut despre hasidism înainte de a privi «Unorthodox»

Le Monde oferă cititorilor câteva informații indispensabile înainte de a privi foiletonul la modă «Unorthodox», pe Netflix, despre viața în comunitățile de hasidim.

Un prim großer Schock (groys klap în idiș, limba acelor comunități) pentru cititorul român poate fi acela că Le Monde vorbește despre „un curent de origine poloneză“. În România s-a tot insistat că acei Satmar sunt din Ardeal, de la Satu Mare, însă ceea ce explică Le Monde este că respectivul curent s-a născut într-adevăr în Polonia în sec. XVIII și în ceea ce este astăzi Ucraina, unde membrii hasidim sunt încă activi (cf. foto). Fondatorul a fost un mistic evreu polonez poreclit Baal Șem Tov („Stăpânul Bunului Nume“).

Acești hasidim s-au extins apoi în Europa de est, inclusiv în Imperiul Austro-Ungar, de unde prezența în Satu Mare a celor pe care Le Monde îi numește „evrei unguri“. După război și catastrofa Holocaustului, șeful grupului Satmar, Joel Teitelbaum, a dus confreria cu el din Satu Mare la New York (unde a murit în 1979). Din cei cca 165.000 de hasidim din New York, în special în Brooklyn, circa 75.000 sunt Satmar, respectiv: cei din serialul Unorthodox.

Ceilalți sunt din branșa (confreria) rivală Lubavitch (Liubavici), iar diferențele între cele două branșe, Lubavitch și Satmar, sunt enorme, fundamentale chiar. Lubavitch sunt deschiși spre lume și acceptă chiar dialogul cu alte religii. Cei din Satmar, în schimb, cei din film, adepții lui Teitelbaum, sunt total închiși, vorbind doar idiș, ferindu-se de internet și modernitate, așteptându-l pe Mesia, practică mistica din Kabală și refuză să accepte existența statului Israel, deoarece adevăratul Israel nu va putea exista decât după venirea lui Mesia.

Unii asemenea grupuscul, branșa extremistă Neturei Karta, are membri care doresc distrugerea statului Israel, pentru a anticipa venirea lui Mesia, și întrețin chiar legături cu Iranul, dușmanul de moarte al Israelului. Suntem departe, așadar, de imaginea unui grup folcloric ce ar avea ceva vag românesc pentru că își trage originea din Satu Mare.

Facebook Forum

Incendiu la Consiliul Județean Suceava
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:30 0:00
XS
SM
MD
LG