Cum poți găsi câteva mii de cântăreți de komuz și să-i și aduni în același loc?
Acesta este tipul de solicitare neobișnuită adresată organizatorilor Jocurilor Mondiale ale Nomazilor, o manifestare care se petrece deja zece ani și care atrage sportivi și turiști din țări din întreaga lume care celebrează sportul, muzica și cultura popoarelor nomade.
A cincea ediție a jocurilor, care are loc în aceste zile la Astana, capitala Kazahstanului, este probabil cea mai impresionantă de până acum: participă la 2.500 de sportivi din 89 de țări.
Trei ediții (prima, din 2014, și cele din 2016 și 2018) au fost în Kârgâzstan, țară vecină, în Asia Centrală, cu Kahazstanul, iar autoritățile de acolo au trebuit să justifice de ce a organizat o țară săracă jocuri atât de scumpe.
În vara lui 2016, profesorul devenit fundraiser Bermet Tursunkulova a trebuit să găsească maeștrii komuzului – un instrument asemănător lăutei, popular în Asia Centrală – și chiar foarte repede.
„Nu-mi aduc aminte cine a venit cu ideea celor 1.000 de cântăreți la komuz, dar știu că prin iunie nu era mai nimic făcut și trebuia să ne mișcăm”, povestește Tursunkulova.
„Am contactat o cunoștintă, Gulnara Aitbaeva, al cărei ONG lucra pentru conservarea culturii tradiționale. Am găsit un dirijor și am început să sunăm la școli din toate colțurile țării, pentru că era important ca ansamblul să fie format din oameni care veneau din toate părțile Kârzgâzstanului”.
Găsirea cântâreților a fost una. Mai aveau nevoie de transport, de mâncare și de costume.
Au ajutat la aceste lucruri partenerii guvernului kârgâz, în principal Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă.
Până pe 3 septembrie 2016, totul a fost pregătit pentru sunetul scos de cele o mie de komuze la ediția a doua a Jocurilor Mondiale ale Nomazilor din zona Issyk-Kul (estul Kârgâzstanului) – iar publicul habar nu a avut că ansamblul nu făcuse nici măcar o repetiție ca orchestră.
„De multe ori, în timpul procesului de organizare, mă întrebam cum am ajuns eu implicată în toate astea – totul a fost stresant și făcut pe ultima sută de metri”, își amintește Tursunkulova.
„Dar faptul că i-am văzut cântând la deschidere a meritat! Cred că tuturor celor care s-au uitat, fie live, fie la televizor, li s-a făcut pielea de găină.”
Această senzație s-ar putea să revină în 2026. Pe 10 septembrie, ministrul kârgâz al Culturii, Altynbek Maksutov, le-a spus jurnaliștilor că „jocurile se vor întoarce acasă” peste doi ani.
„Nu e cazul să inventăm”
Coordinatorul sportiv și expertul în turism kârgâz Askhat Akibaev este cel despre care se spune că a inventat Jocurile Mondiale ale Nomazilor.
Nu e un titlu la care Akibaev să țină prea mult.
„Inventatorii acestor jocuri sunt strămoșii noștri și strămoșii tuturor popoarelor nomade. Toate aceste jocuri au existat într-o formă sau alta. Nu e ca și când ne-ar fi căzut mărul în cap”, spune Akibaev, care și-a oferit asistența organizatorilor kazahi, de această dată.
Ce sunt, de fapt, aceste jocuri care sunt în acest an la Astana?
În program sunt incluse evenimente precum mas wrestling – un joc de tras cu bățul, unu la unu, atribuit poporului Yakuț din Siberia.
Tirul cu arcul călare, un sport care datează din antichitate, este foarte popular. Sunt și alte sporturi atractive, precum vânătoarea de vulturi, similară șoimăritului.
Apoi, sunt jocurile mai puțin intense din punct de vedere fizic, cum ar fi unul care presupune aruncarea oaselor gleznei unei oi și variații ale mancala, un joc de societate străvechi cu tradiții puternice în Africa Subsahariană și în Orientul Mijlociu.
Dar Jocurile Mondiale ale Nomazilor n-are fi ce sunt fără „polo cu capre fără cap”– versiunea pusă în scenă în fața publicului folosește un model sintetic în locul tradiționalei carcase de capră.
Atunci când planifica, în 2014, prima ediție a jocurilor, lui Akibaev i s-a spus că jocurile tradiționale n-ar prea fi de interes pentru turiști sau chiar pentru localnici. Atunci existau îndoieli că Kârgâzstanul are capacitățile logistice și infrastructura necesare pentru a le face.
Realitatea a demonstrat că scepticii s-au înșelat în mare parte, însă întrebarea a rămas: merită oare organizarea unui eveniment de o asemenea amploare de către o țară mică în care chiar și asigurarea serviciilor de bază pentru cetățeni poate fi o provocare?
Akibaev folosește date privind turismul pe durata primelor trei jocuri, la a căror participare, în 2012, turiștii au fost stimulați de o scutire de vize introdusă pentru cetățenii unui număr de țări dezvoltate.
„Să zicem că am cheltuit 10 milioane de dolari pentru toate aceste ediții. Dacă, înainte de prima ediție, vizitau Kârgâzstanul puțin peste 2 milioane de turiști, după ultima ediție au fost peste 6 milioane”, spune Akibaev.
„Mai mult – și cel mai important – ne-am demonstrat nouă și lumii că o țară mică poate face ceva global”.
O mare petrecere în cort
Și în Kazahstan, vecinul mai bogat al Kârgâzstanului, au fost întrebări cu privire la justificarea organizării jocurilor, care au avut a patra ediție la Iznik, în Turcia.
După ce, în primăvara acestui an, Kazahstanul a avut cele mai grave inundații sezoniere din ultima jumătate de deceniu, președintele Qasym-Zhomart Toqaev a anunțat că bugetul pentru jocuri va fi redus, în timp ce un alt eveniment internațional, Forumul internațional de la Astana, a fost anulat.
Costul raportat al jocurilor actuale a fost de aproximativ 12 milioane de dolari –au contribuit financiar companiile naționale și cel puțin o competiție a fost scoasă din program.
Cu toate acestea, ceremonia de deschidere colorată din 8 septembrie, la care a cântat cel mai cunoscut artist din Kazahstan, Dimash Qudaibergen, a dat impresia că nu au fost cruțate cheltuielile: istoria poporului kazah a fost prezentată de dansatori sincronizați, lumini puternice și muzică dramatică.
„Eu însămi sunt artistă și am fost foarte mândră de dansatorii și artiștii noștri”, spune Aziza Jorobek, o tânără care se plimbă prin „satul tradițional”– locul unde sunt vândute produse de artizant și mâncare tradițională.
„Mă bucură și faptul că sunt aici voluntari tineri care îi ajută pe străini, pentru că localnicii nu prea vorbesc engleză”, afirmă Jorobek. „Sunt mândră că în Kazahstan se poate face ceva la asemenea scară și de acest nivel”.
Organizate pentru prima dată în anul în care Rusia a preluat controlul asupra peninsulei ucrainene Crimeea și a început să intensifice agresiunea militară în estul Ucrainei, Jocurile Mondiale ale Nomazilor au coincis cu o perioadă de tensiuni crescute între Moscova și Occident.
Ucraina a trimis sportivi la Jocurile Mondiale ale Nomazilor în trecut, dar nu a mai făcut-o la ediția din acest an.
Dar, începând cu 2022, jocurile sunt unul dintre puținele competiții sportive din lume în care concurează în același spațiu, sub drapelele naționale, atleți din Rusia și Statele Unite.
Diplomatul de carieră Toqaev, devenit în 2019 președinte al Kazahstanului, a subliniat, în discursul de la deschiderea jocurilor, că sportul este un „simbol al respectului și solidarității”.
„Kazahstanul este cunoscut ca un loc al păcii și conviețuirii. Sunt convins că Jocurile Mondiale ale Nomazilor vor contribui la promovarea solidarității internaționale”, a spus Toqaev.
Acest articol a fost publicat inițial pe rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
