Linkuri accesibilitate

Cum spiona prin sondă optică un judecător bihorean turiștii străini în 1989


Judecătorul Ovidiu Galea și secretarul de stat Lilla Boglarka Debelka, fost șef al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Judecătorul Ovidiu Galea și secretarul de stat Lilla Boglarka Debelka, fost șef al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) cere instanței să constate că judecătorul Ovidiu Viorel Galea de la Tribunalul Bihor a fost colaborator al Securității.

Potrivit cererii de chemare în judecată adresată Curții de Apel București, magistratul bihorean a fost recrutat de Securitatea comunistă pe când era elev la un liceu din Dej, apoi încadrat ca locotenent de Securitate la Inspectoratul Județean Timiș, Serviciul III.

Pe 2 martie 1981, Ovidiu Galea semna un angajament de loialitate față de securitatea statului, în prezența lt.major Laurențiu Munteanu, angajat al Securității Dej. Documentul, completat olograf pe tipizat dactilografiat a fost semnat indescifrabil de Ovidiu Galea.

Considerând că apărarea patriei, a securității statului constituie o obligație patriotică a întregului popor, înscrisă în Constituție, subsemnatul Galea Ovidiu Daniel, născut la data de (...) din instituția de învățâmânt Liceul industrial de Construcții 1 Dej, mă angajez să sprijin în mod secret, activ și sincer organele de securitate în activitatea pe care o desfășoară pentru prevenirea, descoperirea și lichidarea infracțiunilor îndreptate împotriva securității statului, pentru combaterea oricăror manifestări care afectează interesele orânduirii noastre socialiste”, se arată în angajamentul semnat de viitorul judecător.

El a primit numele conspirativ „Sorin”, documentul fiind însușit pe când era elev în clasa a XI a Liceului Industrial de Construcții Dej. Despre Galea, ofițerul de legătură Munteanu susținea că este „bun observator, are calități intelectuale bune, este cinstit și discret, cu posibilități de informare în rândul elevilor și la domiciliu”.

Ofițerul de Securitate a mai notat în dosarul lui Galea câteva scurte caracterizări ale activității acestuia în rețea: „colaboratorul a furnizat în mod constant informații din mediul elevilor, dovedind interes în munca de culegere a informațiilor. Și-a adus aportul la clarificare aunor probleme de interes operativ din liceu și activiattea unor persoane aflate în atenție, pe lângă care a fost dirijat. Printr-o educație permanentă și instruire cu sarcini concrete poate fi angrenat și în rezolvarea unor acțiuni mai complexe pe linie de securitate. Are calitățile necesare folosirii lui și în continuare în munca informativă”, nota ofițerul Munteanu despre Ovidiu Galea.

Isprăvile locotenentului de Securitate

Din documentele amintite aflăm că în perioada 1986 -1989, Ovidiu Galea „a urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri de Securitate București, iar la data de 23 august 1989 i-a fost acordat gradul de locotenent și a fost încadrat ofițer operativ II la IJ Timiș. Două luni mai târziu, tânărul locotenent spiona prin sondă optică turiștii străini dintr-un hotel din oraș.

Raport (cu conținut de transcriere T.O.), 23.10.1989, întocmit și semnat olograf de It. GALEA Ovidiu, I.J. Timiș Securitate, Serviciul III:

„La data de 22.10.1989 în urma exploatării mijlocului T.O. (tehnică operativă, n.D.1.) de tip S.O. (supravegherea obiectivelor prin sonde optice, n.D.I.) asupra lui Knight Oliver John Alexander în obiectivul , cam. 308, au rezultat următoarele aspecte:

  • 18.00 Obiectivul se instalează în cameră împreună cu soția sa, Knight Pamela. Au asupra lor două geamantane albastre, o sacoță neagră, un sac militar kaki și doi saci de dormit. Despachetează bagajele.
  • 19.00 - 19.50 - pornesc televizorul și citesc ziarele (The Daily Telegraph). 19.50 – 20.10 - prepară cina. Folosesc un aragaz mic de voiaj cu butelie. 20.10 – 20.30 - servesc masa.
  • 20. 40 - obiectivul părăsește camera și revine la ora 22.00 (face baie). Soția obiectivului se uită la TV.
  • 22.00 - se dezbracă și se întind în pat, separat, și citesc.
  • 22. 40 - obiectivul stinge veioza și se culcă. Soția obiectivului citește în continuare.
  • 00. 30 - soția obiectivului stinge veioza și televizorul și se culcă.
  • 03. 40 - Întuneric.
  • 05. 30 - se trezesc, aprinzând luminile, merg pe rând la baie.
  • 06.30 - obiectivul ia aparatul de radio și caută un post anume, circa 5 minute. Folosește un aparat portabil de dimensiunea 40x20x10, cu antenă telescopică de aprox. 110 cm, aparat alimentat la baterii.
  • 06. 50 - pregătesc masa.
  • 07. 00 - servesc masa.
  • 07.15 - studiază o hartă (circa 1m pătrat, tipărită în străinătate)
  • 07. 20 - obiectivul mânuiește din nou aparatul de radio, în scopul acordării pe un anume post, nu reușeste și îI împachetează, introducandu-l în sacul militar. Consultă un camețel și notează ceva
  • 07.25 - obiectivul coboară la mașină cu două valize albastre, le instaleaza în mașină, apoi verifică nivelul de ulei, șterge geamurile, lămpile, pregătește mașina de drum. În tot acest timp soția obiectivului citește presa (același ziar englezesc - datat 18.10.1989).
  • 07.45 - obiectivul revine în cameră, ia restul de bagaje și părăsesc ambii definitiv camera, lăsând lumina aprinsă și ziarele pe masă.
  • 08.00 – părăsesc parcarea hotelului și se îndreaptă pe bulevardul 23 August în direcția Comitetului județean de Partid (aspect observat prin fereastra camerei 307).

Alte date de interes operativ nu au mai rezultat în urma exploatării sondei optice. Pe toată perioada cât a durat supravegherea prin SO, compartimentul (interceptarea transmisiilor în eter, în special ale posturilor de radio considerate ostile regimului comunist — n.D.I.) a asigurat supravegnerea radio în banda UUS, nerezultând nici un aspect relevant.

La 15 minute după părăsirea hotelului de către obiectiv şi soţia sa s-a procedat la pătrunderea în camera 308, împreună cu It. maj Zaharia E. şi mm Postiniuc Mihai, de Ia compartimentul . În momentul pătrunderii nu era nimeni în hol, la lift sau în casa scărilor.

Parcarea şi intrarea în hotel au fost supravegheate de la fereastra camerei 307 de către mm Ciorogariu Dorin, de la compartimentul , în scopul sesizării unei eventuale înapoieri la hotel a obiectivului. În camera 308 au fost găsite ziarele datate 18.10.1989, Alte aspecte de interes operativ nu au rezultat.", se arată în documentele CNSAS.

Cine este judecătorul Galea

Fost membru de bază al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Ovidiu Galea a susținut licența la Facultatea de Drept din Cluj în 1996. Trei ani mai mai târziu a fost numit procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd. În 2001 devine procuror la Salonta, iar din 2004 a fost transferat judecător la Judecătoria Oradea. Din 2009 a promovat la Tribunalul Bihor.

Pe data de 30 iunie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a suspendat din funcție după ce față de Galea a început urmărirea penală sub acuzația că „a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului” într-o Încheiere din Camera de consiliu, în condițiile în care şedinţa de judecată nu s-a desfăşurat.

Potrivit DNA, judecătorul i-ar fi dat dispoziţie unei grefiere să introducă respectivul act juridic fals în sistemul informatic ECRIS al Tribunalului Bihor. Acel act a fost folosit de același judecător pentru a motiva o Sentinţă penală. După doi ani, dosarul a fost restituit DNA care, peste alți doi ani a clasat cazul. În 2016, judecătorul Galea revine pe funcție în urma unei alte decizii a CSM.

Un an mai târziu, același magistrat este trimis în judecată într-un alt dosar, fiind acuzat de fals în declarații după ce a omis în repetate rânduri să precizeze în declarația de interese că este membru al unei loje masonice.

În același caz a fost trimis în judecată chestorul Liviu Popa, fost șef al Poliției Române pentru luare de mită și fals în declarații. Și Popa a omis să precizeze în declarația de interese că este mason.

În aprilie 2019, Curtea de Apel Timișoara l-a achitat pe fostul șef al Poliției pentru luare de mită, dar a decis ca Popa și Galea să fie sancționați cu avertisment pentru că nu au declarat apartenența la masonerie. Parchetul Curții de Apel Timișoara a declarat apel în cazul chestorului Popa, dar nu și Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiției (SIIJ) în cazul magistratului.

Șef de cabinet la demnitar PSD

Suspendat a doua oară din magistratură, Galea și-a gasit rapid de lucru. Astfel, potrivit declarației de avere din 2018, judecătorul suspendat din funcție a fost director de cabinet la secretarul de stat Lilla Boglarka Debelka, șefa Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din Guvernul PSD. Din document, rezultă că judecătorul este și în prezent membru în Marea Lojă Națională din România, organizație masonică cu sediul în București.

Pe 28 noiembrie 2019, Galea și colegii de dosar au fost achitați definitiv de instanța supremă pe motiv că fapta nu există. În februarie 2020, Secția pentru Judecători a CSM a luat decizia de „repunere în situația anterioară în ceea ce privește recunoașterea vechimii în magistratură și în funcția de judecător și i se vor plăti drepturile bănești cuvenite pentru perioada în care a fost suspendat din funcție”, adică între ianuarie 2017 – noiembrie 2019.

Întors în magistratură, fostul locotenent de Securitate judecă și astăzi la Tribunalul Bihor. A câștigat anul trecut 166.000 de lei. La această sumă se adaugă veniturile soției, fostă judecătoare și actual avocat: 216.000 de lei drepturi salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, 152.000 de lei din avocatură și 242.000 de lei pensie specială.

Am încercat să luăm legătura cu judecătorul Galea prin intermediul soției. Ne-a transmis că nu este acasă și că ne va contacta.

Ulterior, magistratul ne-a transmis o serie de precizări pe care le redăm în continuare. „Un aspect pe care vă solicit să-l aveți în vedere este acela că Legea face distincție între colaboratori și lucrători ai securității. Am fost ofițer stagiar la o unitate de contraspionaj în urma cu 31 (trei zeci și unu) de ani, și doar pentru o perioadă de aproape 3 (trei) luni, între finalul lui septembrie 1989 și mijlocul lui decembrie 1989. Fiind angajat de la finele lunii septembrie 1989 până prin decembrie 1989 în calitatea de ofițer eu nu am putut avea calitatea de colaborator. După Revolutie am întrerupt orice legatură cu persoanele care au lucrat în acel serviciu. Presupun că este lesne a aprecia ce activitate putea, și mai ales avea dreptul, să desfășoare un stagiar în singurele 3 luni de activitate.

Din păcate alte detalii nu vă pot da în primul rând deoarece la vremea respectivă, fiind un simplu ofițer stagiar, nu am avut dezlegarea și nici dreptul să cunosc altceva decât lucruri nesemnificative, pe care nu le-am putut păstra în memorie, iar în al doilea rând datorită trecerii celor 31 de ani de atunci. Cu atat mai puțin pot să-mi amintesc împrejurări din perioada cât eram elev minor.

Fiind un dosar pe rolul unei instanțe, am încredere că lucrurile vor fi lămurite.

Ceea ce este adevărat este că întotdeauna m-am poziționat de partea Legii și a celor ce o respectă”, ne-a transmis Galea.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG