Oficialii de securitate occidentali arată spre serviciile secrete rusești, scriu jurnaliștii de la OCCRP într-o investigație publicată joi.
Pentru a demonstra existența rețelei și a dezvălui cum funcționează recrutarea, jurnaliști de la publicația estoniană Delfi, de la OCCRP (Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției), Paper Trail Media, ZDF și Der Standard s-au infiltrat sub acoperire prin crearea de identități false.
Studiu de caz: „geodezul estonian Ivanov”. Pretextul: așa-zisele sabotaje din România
Așa-zisul Valeri Ivanov, un geodez estonian de 26 de ani, vorbitor de limbă rusă, s-a arătat interesat să câștige niște bani ca să-și suplimenteze veniturile.
Profilul lui „Ivanov” a fost creat ca parte a unui proiect sub acoperire al jurnaliștilor de investigații, pentru a afla cât mai multe despre eforturile Rusiei de a recruta, prin intermediul rețelelor sociale, europeni care să comită acte de sabotaj în țările lor.
Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției este o rețea globală de jurnaliști de investigație de pe șase continente. A fost fondată în 2006 și este specializată în crimă organizată și corupție.
Conversația lui „Ivanov” cu unul din recrutori și recrutarea propriu-zisă au avut loc pe 10 iulie, pe Telegram.
Pretextul racolării: presupusele acte de sabotaj care ar fi avut loc deja în România și despre care „geodezul” ar fi aflat din mai multe reclame de pe rețelele de socializare.
De cealaltă parte, se afla un recrutor anonim în spatele unui cont Telegram numit „Privet Bot” („Hi Bot” în rusă), promovat de cel puțin opt ori în ultimul an pentru cei 550.000 de abonați la Gray Zone, cel mai mare canal Telegram prorus asociat grupului de mercenari Wagner.
Reclamele, distribuite pe mai multe canale mai mici de Telegram, dar și pe Facebook, VKontakte și chiar pe platforma de jocuri Steam, îi invită pe locuitorii țărilor europene să se alăture luptei împotriva aliaților occidentali ai Ucrainei.
„Probabil că ați văzut deja ce s-a întâmplat în România”, se arată într-un anunț postat pe 7 iulie alături de clipuri video cu mai multe incendii industriale care ar fi fost provocate de sabotori proruși și care, desigur, nu au avut loc niciodată.
„Probabil că ați văzut deja ce s-a întâmplat în România. Statele Unite și Marea Britanie trag din ce în ce mai mult România în războiul din Ucraina, în special, folosind teritoriul României pentru a transporta arme. Prietenii noștri români ne-au spus nouă, celor de la PRIVET, și au spus ADIO angajării europenilor într-un război care nu este al lor. Ca urmare a unor circumstanțe accidentale, o stație de distribuție a gazului lichefiat exportat în Ucraina a luat foc în zona orașului românesc Siret, la granița cu Ucraina. Au ars și mai multe vagoane de cale ferată din apropierea aceluiași oraș Siret, care transportau UAV-uri. Totodată, a luat foc și un depozit de armament pentru armata ucraineană din orașul Slobozia, care se află lângă granița cu Bulgaria. Voi sunteți cei care ați spus cu îndrăzneală PRIVET. Sunteți cei de care se tem conducătorii occidentali (…). Le este frică că veți fi tot mai mulți. Și sunteți mai mulți. Vă vom ajuta și vă mulțumim, doar să ne spuneți nouă, celor de la PRIVET”, după care este oferit un link la care cei interesați să facă raportările.
Filmările așa-ziselor acte de sabotaj nu sunt reale - toate imaginile descriu accidente, fără legătură cu realitatea.
Acesta este apelul la care a răspuns „Ivanov”, jurnalistul de investigație sub acoperire. După un scurt schimb de replici, el a fost încurajat să comită crime în Estonia.
Partenerul de chat al lui Ivanov, vorbitor de limbă rusă, i-a oferit bani ca să spioneze bazele militare, să incendieze vehicule NATO și chiar să comită o crimă în schimbul a 10.000 de dolari.
Comportamentul recrutorului era unul agitat, chiar nepoliticos uneori, deși unele dintre mesajele sale erau însoțite permanent de emoticoane zâmbitoare.
Din fericire, Ivanov nu era real.
„Terorism în forma cea mai pură”
Experții în securitate și oficialii serviciilor de informații spun că aceste eforturi s-au intensificat recent pentru că resursele de informații și securitate mai sofisticate ale Rusiei au fost blocate după ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022.
„În ultimii doi ani s-a înregistrat o creștere uriașă a numărului de încercări și acte de sabotaj în Europa”, a declarat Indrek Kannik, directorul Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate din Estonia. „Acesta este terorismul în forma sa cea mai pură.”
El a descris recrutarea în masă a sabotorilor prin intermediul rețelelor de socializare ca pe un „pescuit în gunoi” pentru că ratele de reușită sunt foarte scăzute, dar și „costurile cu resursele sunt, de asemenea, minime”.
Cu toate acestea, Rusia pare să fi avut unele succese.
În ultimii ani, cetățeni din Estonia, Germania, Polonia și alte țări au fost arestați și, în unele cazuri, condamnați pentru spionaj sau comiterea de atacuri la ordinul Kremlinului.
Cel puțin unii dintre autori, inclusiv un grup din Estonia, au fost recrutați prin Telegram și alte canale de socializare.
În spatele fiecărui caz care sunt mai multe eforturi de recrutare care nu ies niciodată la lumină – în special pe o platformă precum Telegram, care este utilizată pe scară largă de structurile militare și de stat ruse.
În august, fondatorul și șeful acestuia, antreprenorul rus Pavel Durov, a fost arestat în Franța sub acuzația că a permis ca platforma să fie folosită pentru pornografie infantilă, trafic de droguri și crimă organizată.
Contul „Privet Bot” nu a fost legat de niciun caz specific de sabotaj.
Dar când reporterii au arătat transcriptul chatului lui „Ivanov” oficialilor de la cinci agenții de securitate din Germania, Estonia, Austria și Letonia, patru dintre ei au confirmat că interacțiunea semăna foarte mult cu cazurile pe care le-au întâlnit în care sabotorii au fost recrutați online de Kremlin.
„Este suficient ca societatea să intre în panică și să se îndoiască de funcționarea statului”
Serviciul de Securitate de Stat din Letonia s-a abținut să comenteze despre contul „Privet Bot”, dar a spus că Telegram a fost folosit de serviciile de informații rusești în „mai multe situații”.
„Așa-zișii agenți de nivel scăzut sunt ieftini, rapizi și siguri”, a spus o sursă de la o agenție de securitate germană. „De multe ori nici măcar nu știu pentru cine lucrează, dacă este vorba de crima organizată sau de un serviciu secret. Lanțurile lungi de intermediari fac dificilă atribuirea recrutării unor actori specifici. Toate cele trei servicii secrete rusești ar fi capabile să facă asta”, a spus serviciul secret leton.
Marta Tuul, purtătoare de cuvânt a serviciului de securitate KAPO din Estonia, a declarat că scopul acestor tipuri de atacuri este „să provoace frică, nemulțumire și confuzie în societate”.
„Succesul unui atac nu se măsoară prin cantitatea de proprietate arsă sau jefuită. Este suficient ca societatea să intre în panică și să se îndoiască de funcționarea statului”.
Kannik, expertul în securitate, a evidențiat un obiectiv politic mai specific. „Cel mai important obiectiv al Rusiei în efectuarea de sabotaj”, a spus el, „este să creeze haos și frică în societățile occidentale – ceea ce va aduce la putere forțe politice care sunt pregătite să nu sprijine Ucraina”.
Între timp, Gray Zone, împreună cu câteva canale mai mici care au făcut publicitate contul „Privet Bot” – și care au fost menționate în cererile de comentarii ale jurnaliștilor – au devenit parțial inaccesibile pentru utilizatorii din mai multe țări UE.
Canalele erau încă accesibile prin versiunea de browser Telegram, dar au fost blocate pentru utilizatorii de aplicații mobile sau desktop cu numere UE.
Cei care încercau să le deschidă au văzut un mesaj că nu au putut fi afișate pentru că încalcă legile locale.
Ca răspuns la o solicitare de comentarii, reprezentantul Telegram Remi Vaughn a confirmat că Telegram a blocat aceste canale.
„Conținutul care urmărește să-i incite pe alții să comită infracțiuni încalcă termenii și condițiile Telegram și, prin urmare, este eliminat ori de câte ori este descoperit”, a scris el.
„Din păcate, Telegram nu a fost niciodată notificat despre aceste canale de nicio autoritate UE prin liniile oficiale de comunicare mandatate de DSA. Conținutul raportat corect este în mod normal eliminat în decurs de o oră.”
În ciuda numelui „Privet Bot”, contul nu este automatizat. Dimpotrivă, la capătul celălalt pare să existe o persoană reală care vorbește direct cu potențialii recruți.
Recrutor: „Ce sarcină ai putea îndeplini? Să arzi un vehicul militar, să ucizi?”
Pe Telegram, termenii „bot” sau „chatbot” sunt folosiți pentru conturile care au unele funcții automate. Ele nu implică automatizarea completă sau utilizarea inteligenței artificiale.
Cu toate acestea, lui „Ivanov” i s-a cerut să furnizeze numele, ziua de naștere, locul nașterii și adresa actuală. I s-a cerut dovada identității – a trimis fotografia de identitate falsă – și a fost întrebat despre experiența sa militară. Ivanov a spus că și-a încheiat serviciul obligatoriu la infanterie, unde a învățat să tragă cu diferite arme.
„Ce fel de lansatoare de grenade?” a vrut să afle recrutorul. Dar Ivanov a întrebat din nou despre bani.
„Plătim bine”, a răspuns recrutorul, „de la 10.000 de dolari per misiune”. I-a cerut lui Ivanov să confirme că a înțeles „seriozitatea activităților” și „lucrurile periculoase” așteptate de la el. „Ai ucis vreodată? Ai comis vreo infracțiune?”
Apoi a fost specific. „Ce sarcină ați putea face: să ardeți un vehicul militar ucrainean? Să ardeți un camion care transportă echipament militar? Să ucideți un fascist pe teritoriul baltic?”
„Primele două sunt în regulă”, a răspuns „Ivanov”. La început, i s-a cerut să exerseze cu un cocktail Molotov. Reporterii au încercat să continue conversația pe alt subiect.
„Cât primesc să incendiez o mașină?”, a întrebat „Ivanov”.
„Suntem interesați de obiecte și echipamente militare”, a clarificat recrutorul. „Pentru o mașină civilă? Asta nu e nici măcar o misiune. Dacă ardeți un tanc sau un vehicul blindat sau un pistol modern, vă voi da 10.000.”
„Uite, dacă există un fel de stație radar, e bine și asta”, a adăugat el. „Cel mai bun [echipament de distrus] ar fi al NATO. Dar, în general, oricare [este bun]. Este o chestiune de preț.”
Întrucât recrutorul a menționat și crime, Ivanov a întrebat cât va fi plătit pentru asta. „10.000 pe cap”, a spus recrutorul.
Ivanov a vrut să știe dacă există alte modalități de a câștiga bani. „Căutați depozite de combustibil”, i s-a răspuns. „Depozite mari de petrol civile. Ucrainenii pot alimenta acolo. Camioane grele cu rezervoare”.
Când Ivanov a spus că nu știe de astfel de facilități, recrutorul a insistat că le poate găsi: „Combustibilul se acumulează undeva, mai târziu este distribuit la benzinării. Nu este un loc secret”.
Dar el nu a răspuns la cererea lui Ivanov pentru o anumită adresă, ci i-a cerut recrutului să vină cu propriile ținte. „Fă o sugestie”, a fost ultimul mesaj înainte ca jurnaliştii să încheie conversaţia.
Întrebările adresate de „Privet Bot” lui Ivanov oferă o perspectivă asupra principalelor puncte de interes ale unui recrutor rus despre un potențial sabotor: dacă are experiență militară și știe să folosească armele, dacă este automotivat și dorește să acționeze independent și dacă este pregătit să întreprindă o muncă periculoasă.
Antecedentele penale ajută, de asemenea. După cum Richard Moore, șeful serviciului de informații externe al Marii Britanii, MI6, a declarat în septembrie la un panel public al Financial Times, rușii au recurs la angajarea criminalilor din disperare.
„Nu-și pot folosi propriii oameni, au de-a face cu elemente criminale. Infractorii fac lucruri pentru bani. Nu sunt de încredere, nu sunt deosebit de profesioniști și, prin urmare, de obicei, suntem capabili să-i înregistrăm destul de eficient", a spus Moore.
Deși atât Ivanov, cât și recrutorul său au folosit un limbaj anti-occidental, nu a existat nicio discuție politică explicită: atitudinea prorusă a potențialului recrut părea a fi neimportantă.
KAPO, serviciul de securitate internă al Estoniei, are o oarecare experiență cu sabotajul prorus. La începutul acestui an, agenția a arestat peste 12 persoane acuzate că au preluat sarcini de la serviciile secrete rusești: vandalizarea unor monumente naționale și mașini aparținând ministrului de interne și unui jurnalist.
În Letonia vecină, tineri au fost recrutați în 2022 pentru a spiona o bază aeriană a NATO, pentru vandalizarea unui complex militar eston cu graffiti și o incendiere în Ucraina. Ei au fost condamnați pentru spionaj în ianuarie. Sentința arată că lucrau pentru agenția de informații militare a Rusiei (GRU) – iar materialele văzute de reporteri arată că au fost recrutați pe Telegram.
În Polonia, mai multe persoane arestate anul trecut au fost acuzate de spionaj în favoarea Rusiei și de încercarea de a sabota trenuri care transportau arme și ajutoare pentru Ucraina.
Potrivit oficialilor care au discutat cu Washington Post, Rusia a recrutat oameni de pe Telegram pentru că nu a vrut să se bazeze pe agenți profesioniști pentru această operațiune.
În Germania, Parchetul Federal a anunțat în aprilie că doi cetățeni germano-ruși au fost arestați sub suspiciunea că au planificat bombardamente și incedieri în spații industriale și militare, inclusiv baze militare americane, și că au menținut contactul cu serviciile secrete rusești.
