ÎCCJ a adoptat în unanimitate decizia de sesizare a Curții Constituționale pe 5 decembrie 2025, în cadrul unei ședințe a Secțiilor Unite ale ÎCCJ.
În motivarea sa, Înalta Curte susține că actul normativ contestat ar încălca mai multe prevederi constituționale și principii fundamentale. Magistrații susțin, printre altele, că noua reglementare:
- Introduce un tratament discriminatoriu în raport cu alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu;
- Afectează independența sistemului judiciar;
- Conduce în mod indirect la desființarea pensiei de serviciu pentru judecători și procurori;
- Contravine standardelor europene stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
- Nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor CCR;
- Folosește formulări imprecise și lasă neacoperite aspecte esențiale, ceea ce afectează previzibilitatea și coerența legislativă.
Contestația Înaltei Curți vine după ce prim-ministrul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua formă a legii.
Al doilea proiect de lege conține o singură diferență majoră față de primul proiect respins de Curtea Constituțională: prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10, cât era în primul proiect.
Primul proiect de lege care schimbă regulile de pensionare a magistraților și valoarea pensiei a fost respins de CCR, tot la sesizarea ÎCCJ, pe motiv că Guvernul nu a așteptat avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii, înainte de a-și asuma răspunderea în Parlament.
Principalele prevederi din legea privind pensiile magistraților din România pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea:
- Vârsta standard de pensionare pentru magistrați va fi egală cu cea din sistemul public de pensii, adică 65 de ani;
- Magistrații trebuie să aibă minimum 35 de ani vechime pentru a se pensiona;
- Pensiile vor fi plafonate la maximum 70% din venitul net înainte de pensionare;
- Magistrații se pot pensiona anticipat dacă au 35 de ani vechime. Dacă nu au împlinit vârsta standard de 65 de ani, li se aplică o penalizare anuală de 2% din cuantumul pensiei până la împlinirea vârstei de pensionare;
- Creșterea vârstei de pensionare se face eșalonat, până în 2036.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, ceea ce face ca magistrații pensionari să aibă pensii cel puțin egale cu salariul. Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au declarat că acest mod de calcul nu încurajează rămânerea magistraților în sistem și reprezintă o inechitate față de celelalte categorii de pensionari din România.
Pentru noua lege, Guvernul a îndeplinit așteptat avizul consultativ al CSM, care a fost unul negativ.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
