O avocată, membră a partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a cerut Curții de Apel București să suspende deciziile de numire a doi dintre judecătorii Curții Constituționale numiți în vara anuui trecut.
Dacian Cosmin Dragoș a fost numit magistrat de către Președinte, iar Mihai Busuioc de către Senat în vara anului trecut. Acțiunea avocatei Silvia Uscov transformă Curtea Constituțională din arbitru între puterile statului în jucător activ, spun analiști politici pentru Europa Liberă.
Curtea de Apel București se va pronunța pe 16 ianuarie în acest caz, aceeași zi în care Curtea Constituțională are programat un nou termen pentru judecarea legii privind pensiile magistraților – un document contestat de judecătorii și procurorii din România prin intermediul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În cererile depuse, avocata Uscov a invocat că cei doi magistrați nu îndeplinesc condiția de vechime de minimum 18 ani în activitate juridică sau predare juridică superioară, prevăzută de Constituție și necesară pentru a putea ajunge judecător la Curtea Constituțională.
Avocata Silvia Uscov a depus cererea de chemare în judecată a Președinției, respectiv a Senatului pe 30 decembrie, în penultima zi din an.
Contrar uzanțelor, Curtea de Apel București a dat un termen extrem de scurt pentru judecarea celor două solicitări – în prima zi lucrătoare a lui 2026, adică pe 5 ianuarie, motivând urgența. La primul termen, procesul a fost amânat pe 16 ianuarie.
Conform legii, orice act administrativ individual – așa cum este cel ce privește numirea celor doi judecători – poate fi contestat de orice persoană interesată în termen de șase luni de la emiterea lui.
Cele două acte de desemnare ale celor doi judecători datează din 24 iunie 2025 în cazul lui Mihai Busuioc, respectiv 8 iulie 2025, în situația lui Dacian Dragoș. Așadar, termenele final de contestare erau 24 decembrie 2025, respectiv 8 ianuarie 2026.
Teoretic, cererea pentru revocarea lui Mihai Busuioc este în afara termenului legal.
Avocata Uscov a precizat, pentru Europa Liberă, că, la depunerea solicitării care îl privea pe Mihai Busuioc, a luat în calcul un alt termen. Nu pe cel prin care Senatul îl desemna judecător, ci pe cel prin care Curtea Constituțională rezolvaze deja o contestație care îi privea mandatul.
Imediat după desemnarea de către Senat, partidul europarlamentarei Diana Șoșoacă, S.O.S. România, a contestat numirea lui Busuioc tocmai pe motivul că nu ar fi activat în domenii juridice timp de 18 ani.
Cutea însăși a judecat contestația și a concluzionat că ea nu este admisibilă. Busuioc ar fi fost absolvent de studii juridice și ar fi activat în funcții unde era necesară pregătirea lui în acest domeniu.
Ce s-ar putea întâmpla pe 16 ianuarie la Curtea de Apel
Europa Liberă a consultat mai mulți specialiști în drept administrativ privind variantele de decizie pe care le-ar putea pronunța Curtea de Apel București(CAB). Și – mai ales – care ar putea fi efectele în fiecare dintre situații.
Prima situație este cea în care CAB admite cererea sau cererile depuse în cazul celor doi magistrați. În această variantă, sunt suspendate automat și actele juridice de numire în funcție și, implicit, și calitatea de judecător.
Cu alte cuvinte, Busuioc și Dragoș nu mai pot judeca excepțiile de neconstituționalitate și nicio altă cauză care este de competența CCR.
Dacă împotriva acestei decizii cei doi vor face recurs, acesta nu va suspenda hotărârea dată de Curtea de Apel. În dreptul civil, deciziile în primă instanță sunt executorii.
Asta înseamnă că, cel puțin până la soluționarea recursului, cei doi nu mai pot exercita funcția de magistrat constituționalist. Recursul este judecat de către Înalta Curte de Casație și Justiție – instanța care a contestat legea privind pensiile magistraților la Curtea Constituțională.
ICCJ poate decide să păstreze decizia Curții de Apel, situație în care, până la soluționarea definitivă a unui alt proces prin care se cere nu doar suspendarea, ci anularea decretului de numire, judecătorii Dacian Dragoș și Mihai Busuioc nu își vor mai putea exercita atribuțiile.
Dacă ICCJ nu e de acord cu decizia CAB și îi repune în funcție, cei doi revin la atribuțiile lor până la o judecată pe fond a unei alte cereri de anulare a actelor juridice prin care au fost numiți.
În a doua situație, Curtea de Apel poate respinge cerererea de suspendare. Și această decizie poate fi atacată cu recurs, procedură care e judecată tot de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În paralel, cei doi trebuie să mai treacă printr-o procedură judiciară. Avocata Silvia Uscov a declarat, pentru Europa Liberă, că a început deja demersurile pentru anularea actelor administrative prin care cei doi judecători au fost numiți la Curtea Constituțională.
Ea a depus plângere prealabilă în cazul celor doi tot pe 30 decembrie. Procedura prealabilă este obligatorie pentru ca să poată urma apoi judecata.
După rezolvarea plângerii prealabile, avocata poate cere, în instanță, anularea propriu-zisă a documentelor juridice prin care cei doi au fost numiți. Și această procedură deschide ușa pentru alte cereri de suspendare a calității de judecător pe întreg parcursul ei.
Ce s-ar putea întâmpla pe 16 ianuarie la Curtea Constituțională
În paralel, Curtea Constituțională ar trebui să decidă dacă Legea privind pensiile magistraților este sau nu constituțională.
Curtea Constituțională a României (CCR) are programată tot pe 16 ianuarie 2026, ora 10:00, continuarea deliberărilor privind obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție la Legea reformei pensiilor magistraților.
Această ședință vine după mai multe amânări. Ultima, de pe 28 decembrie, a fost cauzate de lipsa cvorumului datorat boicotul celor patru judecători numiți la propunerea PSD – Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga.
Legea contestată, adoptată de Parlament pe 2 decembrie 2025, vizează reducerea pensiilor de serviciu ale magistraților prin creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net.
Guvernul Bolojan a susținut că a promovat reforma pentru echitate bugetară și aliniere la PNRR, riscând altfel suspendarea a 230 milioane euro de la UE.
Pe 16 ianuarie ar urma să se judece al patrulea termen din proces. La prima ședință de judecată s-a ridicat problema că dosarul a fost programat prea din scurt, judecătorii neavând timpul necesar pentru o decizie în cunoștință de cauză.
Pe 28 decembrie, într-o duminică, magistrații s-au întâlnit în unanimitate, dar după aproximativ o oră, patru dintre ei – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au părăsit ședința.
Aceștia au reclamat un ritm accelerat de judecată, lipsa studiului de impact și chemarea în zi nelucrătoare, cerând clarificări de la Guvern.
Președinta Simina Tănăsescu a subliniat că studiul de impact nu e obligatoriu pentru analiza constituționalității. Pe 29, cei patru nu s-au mai prezentat deloc la ora la care era programată ședința de judecată, așa că s-a dat un nou termen pe 16 ianuarie.
Scenarii posibile
Pe 16 ianuarie există mai multe variante. Dacă cei patru judecători care nu s-au prezentat pe 29 decembrie vor absenta din nou, Curtea Constituțională va fi iar în situația de a amâna luarea unei decizii.
Ca ședințele să poată avea loc și să fi valide, e nevoie de participarea a șase dintre cei nouă judecători constituționaliști, adică 2/3 din numărul total de judecători.
În cazul în care e cvorum, Curtea poate decide fie admiterea solicitării de declarare a legii neconstituțională, solicitare care a fost făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, fie pentru respingerea ei. În ambele situații, decizia trebuie să primească minimum cinci voturi.
Judecătorii Curții Constituționale - decembrie 2025
Curtea Constituțională este alcătuită din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
- Elena Simina Tănăsescu, 57 de ani, este președintele CCR din iulie 2025 și a fost numită judecătooare la CCR în 2019, de către președintele de la acel moment, Klaus Iohannis. A fost judecătoare din 1991, iar după doi ani a început să predea. Are studii post-doctorale în drept constituțional la Facultatea de Drept de la Universitatea din București și abilitarea de a conduce doctorate la Sorbona. A fost consilier prezidențial între 2015 și 2018. A fost acuzată că a făcut presiuni pentru ca fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu să demisioneze.
- Cristian Deliorga, 68 de ani, ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat, la propunerea Partidului Social Democrat (PSD). Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța. Între 2003 și 2011 a fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. A fost acuzat de mușamalizarea unor dosare de politicieni. A devenit cunoscut după ce l-a condamnat la patru ani de închisoare pe Mircea Băsescu, fratele fostului președinte al României, Traian Băsescu.
- Gheorghe Stan, 51 de ani, este judecător la CCR din 2019, după ce a fost propus de PSD. A terminat Facultatea de Drept a Universității „Petre Andrei” din Iași în 1997, iar în perioada 2004-2005 a urmat studii postuniversitare de drept penal – criminologie, la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. În ianuarie – iunie 2019 a fost procuror-șef al controversatei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
- Mihaela Ciochină, 58 de ani, este judecătoare la CCR din mai 2022, după ce a fost numită de președintele Klaus Iohannis. A absolvit în 1992 Facultatea de Drept a Universității din București. Între 19 ianuarie 2015 și 11 iunie 2022 a fost consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, Cochină a lucrat la Senatului României, unde a avut mai multe funcții de execuție, potrivit CV-ului său.
- Laura-Iuliana Scîntei, 49 de ani, este judecătoare la CCR din 2022, la propunerea Partidului Național Liberal (PNL). Este de profesie notar public. A intrat în Parlament pe listele PNL Iași. Între 2016 și 2022, a fost vicepreședinte al Senatului. Este licențiată în drept la Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este considerată de presă protejata baronilor liberali din acest oraș.
- Bogdan Licu, 56 de ani, a studiat dreptul la Universitatea particulară Spiru Haret din București (1991 - 1995) cu diplomă eliberată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat pe rând funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general. În 2015, Bogdan Licu a fost acuzat de plagiat în teza de obținută la Academia SRI sub îndrumarea fostului ministru de Interne Gabriel Oprea.
- Dacian Cosmin Dragoș, 50 de ani, a fost numit în iulie 2025 de președintele Nicușor Dan și este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de trei ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale. În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, conform presidency.ro.
- Mihai Busuioc, 51 de ani, este judecător al CCR din iulie 2025, ca urmare a propunerii PSD. Busuioc, absolvent al facultății particulare de Drept de la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București și al cursurilor Colegiului Național de Apărare, a fost președinte al Curții de Conturi, secretar general al Guvernului și șef al Agenţiei Naţionale de Cadastru (ANCPI), de unde a fost demis de Victor Ponta, în 2012. Numele său a fost prima oară făcut public la refuzul de a-și părăsi postul de la Guvern pe fondul declanșării conflictului între premierul de atunci, Sorin Grindeanu, și șeful său politic, Liviu Dragnea. Numirea lui la CCR în vara anului 2025 a fost contestată de partidul SOS România, iar contestația a fost respinsă de judecătorii Curții.
- Csaba Ferenc Asztalos, 51 de ani, este la CCR din iulie 2025, din partea UDMR și susținut de coaliția de guvernare.A urmat studii juridice la Universitatea din Oradea, Facultatea de Știinte Juridice și Administrative (1993-1997) și a obținut un MBA în administrație publică de la Universitatea din Limerick, din Irlanda (2008-2009). Între 2003 și 2010 a fost doctorand în drept internațional la Universitatea din București, Facultatea de Drept. În 2002 a fost ales membru al Colegiului Director al CNCD, iar în 2005 a devenit președintele acestei instituții.
Curtea Constituțională s-a mai pronunțat o dată pe o lege care privea reforma pensiilor inițiată de Guvernul Bolojan. La acel moment, legea a fost declarată neconstituțională cu un cuantum de cinci judecători la patru.
Cei cinci judecători au fost Mihai Busuioc, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihaela Ciochină. Mihaela Ciochină a ales, de data aceasta să nu mai voteze cu cei patru judecători nominalizați de PSD și să rămână în ședința de judecată când aceștia au decis să plece.
Cvorumul de șase judecători devine și el improbabil în condițiile în care mandatul judecătorului Dragoș este contestat și ar putea fi suspendat.
Politolog: Riscăm ca CCR să revină teatru al conflictelor politice
Politologul Cristian Pîrvulescu spune că atacul la Curtea Constituțională nu vine doar de la extrema dreaptă cum a numește el partidul AUR, ci și de la alte partide sau organisme din stat.
„Atacul la Curteaa Constituționlă e dat de toată lumea, iar Curtea Constituțională nu se poate apăra. CCR nu e o instanță juridică – și subliniez acest lucru, că e o mare confuzie - ci este o instanță de rezolvare a conflictelor politice. Or, când ea devine teatru al conflictelor politice între puteri pentru că este clar că nu vorbim despre un conflict între PSD și partenerii de coaliție, acesta este un conflict subsidiar, vorbim despre un conflict între puterea juridică reprezentată de cei care sunt în CSM, la ÎCCJ și așa mai departe și celelalte puteri, se va ajunge la delegitimarea ei”, explică Pîrvulescu.
Profesorul spune că delegitimarea curților constituționale este apanajul extremei drepte sau extremei stângi.
„Ceea ce este interesant în România este că această atitudine anarhist-libertariană față de stat, în care statul este transformat într-o instituție contabilă, nici măcar într-o instituție de menținere a ordinii, a atins limitele roșii”, spune Pîrvulescu care crede că curentul de negare a relevanței și de demonstrare a inutilității Curții Constituționale va fi amplificat cu ajutorul rețelelor sociale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
