Pe 11 noiembrie, printr-un anunț pe pagina de internet a Primăriei Curtea de Argeș, cei aproape 26.000 de locuitori ai municipiului erau anunțați că în ziua următoare nu vor avea apă la robinete.
„Apa va fi oprită pentru o perioadă de maxim 24 de ore, în vederea curățării filtrelor din Stația de tratare Cerbureni. Filtrele trebuie curățate pentru că apa furnizată de Hidroelectrica nu este, în aceste zile, la parametri normali”, scrie în comunicatul Primăriei.
Primăria dădea vina pe „lucrările făcute de Hidroelectrica în ultima vreme”, care „au făcut ca turbiditatea apei brute (...) să fie cu mult mai mare decât capacitatea de filtrare a Stației de tratare Cerbureni”.
Turbiditatea apei reprezintă gradul de murdărire al apei, cauzat de particule foarte mici în suspensie, precum: nămol, argilă, nisip fin, resturi organice, microorganisme.
Cu cât apa conține mai multe particule, cu atât turbiditatea este mai mare, iar apa devine mai tulbure. Cu cât turbiditatea e mai mare, cu atât apa devine mai nepotabilă.
„Astfel, filtrele s-au colmatat și nu mai pot fi curățate în condiții de siguranță în timpul funcționării stației.”
Primăria vorbește, de fapt, despre lucrările pe care Hidroelectrica le-a început pe 1 august 2025 și care presupun, printre altele, golirea lacului de acumulare de la Vidraru, de unde se alimentează cu apă municipiul Curtea de Argeș și comunele din jur.
La Barajul Vidraru, a început din august golirea controlată a lacului de acumultare, prima de la inaugurarea hidrocentralei, acum 50 de ani, pentru retehnologizare.
În ziua următoare, locuitorii municipiului Curtea de Argeș erau anunțați că, deși furnizarea apei a fost reluată, aceasta nu e potabilă.
Anunțuri asemănătoare – care alternează între opriri pentru curățarea filtrelor și atenționări că apa nu e bună de consumat – au continuat să fie postate, de mai bine de o lună, pe aceeași pagină a primăriei.
„Știați din august că încep deversările și nu ați luat nicio măsură pentru a preveni situația actuală”, scria în comentarii, la una dintre postările primăriei, o locuitoare a orașului.
Aceeași problemă o au și locuitorii din comunele Băiculești, Valea Iașului și Valea Danului, de lângă Curtea de Argeș.
În total, aproape 42.000 de oameni afectați.
De unde vine apa în rețeaua din Curtea de Argeș
Municipiul Curtea de Argeș este alimentat printr-un sistem centralizat de apă dezvoltat în anii ’70-’80, bazat pe captarea din râul Argeș și tratarea apei la stația Cerbureni, o stație construită în 1973, la 17 kilometri de municipiu.
Sistemul deservește nu doar populația orașului, ci și localități învecinate, precum Băiculești. Valea Danului și Valea Iașului.
Sistemul de alimentare cu apă și stația de tratare sunt gestionate de societatea Aquaterm AG 98 Curtea de Argeș, companie deținută de Consiliul Local Curtea de Argeș.
Ce a știut Primăria Curtea de Argeș și ce măsuri a luat
„Nu ne-a anunțat nimeni că vor fi probleme cu apa”, susține primarul municipiului Curtea de Argeș, Constantin Panțurescu (PSD), în funcție din 2016.
„Nu avea cum să știe nimeni. Nu s-a mai umblat la baraj (Vidraru, n.red) să scadă nivelul până acum. Important e că am rămas fără apă și, printr-un efort fizic și financiar peste măsură, încercăm să rezolvăm și să găsim soluții să ajungem la normalitate”, adaugă el.
„Se știa din 2016 că se va goli barajul”, spune Cosmin Petrescu, consilier local din partea PNL în Curtea de Argeș.
Atunci a fost scos la licitație contractul de retehnologizare a barajului, adaugă el. „În 2022, contractul a fost adjudecat și proiectul a intrat în linie dreaptă”.
Pe 14 iulie 2025, Primăria Curtea Argeș îți anunța cetățenii că începe golirea Barajului Vidraru peste două săptămâni, adică de la 1 august.
Europa Liberă l-a întrebat pe edilul din Curtea de Argeș când au fost făcute ultimele investiții în capacitatea de tratare a apei la stația de la Cerbureni.
„Acum trei zile, s-au schimbat filtrele”, a spus primarul Constantin Panțurescu.
„În afară de un gard, toate investițiile făcute au fost pentru a crește calitatea apei”, spune primarul, vorbind de investițiile făcute în ultimii de ani de instituție în stația de tratare a apei.
„Ultima investiție de 5 miliarde lei vechi (500.000 de lei - n.r.) a fost asigurarea unei alimentări cu apă direct la sursă, pe fir gravitațional, ca să nu mai folosim pompe, am făcut economie de 10.000 euro pe lună. A doua investiție a fost achiziționarea unui generator de 3 milioane (30.000 de lei - n.red), ca să nu avem întreruperi în alimentare”.
N-a mai răspuns, însă, la întrebarea când anume au fost făcute investiții în capacitatea de tratare a apei, înainte de apariția acestei probleme. Ba, mai mult, s-a enervat și a întrerupt convorbirea telefonică.
Nici directoarea societății Aquaterm AG 98, care gestionează rețeaua de apă și stația de tratare, Claudia Mihăilescu, nu a fost dispusă la dialog. După ce a aflat cine a sunat-o și care e tema discuției, a spus doar că este ocupată și a închis telefonul.
Însă, pe 21 noiembrie, directoarea de la Aquaterm publica pe pagina de Facebook a primăriei un text în care explica ce investiții s-au făcut la stația de la Cerbureni în ultimii ani.
„În ultimii ani, Consiliul Local a investit peste 1.155.226 lei în Stația de tratare (pompă Mv, generator, by-pass, etc), iar SC Aquaterm AG 98 SA, din surse proprii, 965.526 lei cu TVA”, se arată în postarea Claudiei Mihăilescu.
„Stația de tratare este depășită din punct de vedere fizic și moral”
Stația de tratare a apei de la Cerbureni, construită în 1973, este „depășită din punct de vedere fizic și moral”, scrie în Strategia integrată de dezvoltare urbană 2021 - 2027, un document oficial elaborat de Primăria Curtea de Argeș.
Iar problemele pentru Aquaterm AG 98 (compania care gestionează rețeaua de apă din municipiul Curtea de Argeș și stația de tratare de la Cerbureni) nu au început odată cu evacuarea barajului Vidraru, de la începutul lunii august.
Din ianuarie 2025, societatea a trimis adresă după adresă către primărie, reclamând o situație gravă.
În adresa din 30 ianuarie 2025, Aquaterm anunța Primăria de problemele cu conductele din galeria stației de tratare a apei Cerbureni: una dintre ele s-a fisurat și a fost remediată provizoriu. Firma mai cerea includerea reparațiilor în lista investițiilor pe acest an.
La finalul adresei, societatea avertiza: „în condițiile în care, din cauza ploilor sau a viiturilor, apa brută captată va avea o turbiditate ridicată, apa furnizată în rețea nu se va încadra în parametri (...) și vom fi nevoiți să sistăm furnizarea apei ori să furnizăm apă în continuare, dar făcând mențiunea că nu este potabilă”.
Au mai urmat și alte adrese, tot pe aceeași temă, tot mai imperative.
În postarea din 21 noiembrie, directoarea Aquaterm a anunțat că „în prezent este întocmit un proiect pentru înlocuirea galeriei de conducte, iar din câte știu, valoarea devizului pentru execuție este de circa 6.000.000 lei”.
Rezervoarele de apă, aprobate abia la două săptămâni de la apariția problemelor
Pe 27 noiembrie, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Argeș se întrunea în ședință de urgență.
Se întâmpla la două săptămâni de când apa de la robinetele din Curtea de Argeș nu mai era potabilă.
CJSU Argeș decide că, din fondul pentru situații de urgență, se vor cumpăra apă îmbuteliată pentru spitale, școli, persoane vulnerabile și nedeplasabile, precum și echipamente pentru stația de tratare, ca să poată fie furnizată apă în parametri și adusă apă în cisterne pentru oraș.
O cisternă de 30 de tone cu apă potabilă a fost amplasată la Detașamentul de Pompieri din Curtea de Argeș.
Pe 15 decembrie, la mai mult de o lună de când apa de la robinetele locuitorilor din Curtea de Argeș nu mai era potabilă, Primăria a anunțat că a instalat alte nouă rezervoare cu apă în municipiu.
„Nu trebuie sa vă lăudați cu asta , apa aia din recipient nu este potabilă.... niciodată...nimeni nu știe cum a fost colectată și de unde ?!!! Și...fiecare bazin are pază non stop? Dacă un... derbedeu impostor nesimțit pune ceva otravă in bazin ?”, a comentat un cetățean la postarea primăriei.
A doua zi, pe 16 decembrie, primăria a postat un clip video în care consiliera de imagine a primarului relata de la fața locului, de lângă un rezervor.
„Apa din rezervoare este POTABILĂ, conform rezultatelor analizelor Direcției de Sănătate Publică”, spunea ea. Fără să aducă, însă, și o dovadă.
Când va redeveni apa potabilă? Nu se știe
„După ultimele manevre făcute la stație, cu înlocuiri, spălare de decantoare și resetări, așteptăm să vedem luni, ultimele analize de la DSP. În momentul de față, toți indicatorii pentru potabilitate sunt aproape de normal, dar până nu avem buletinul de analiză de la DSP, nu putem să spunem asta”, declară primarul din Curtea de Argeș, Constantin Panțurescu, pentru Europa Liberă.
Pe pagina de internet a societății Aquaterm, cel mai recent buletin de analiză al apei la stația de tratare este de pe 17 decembrie și arată că apa care pleacă spre oraș îndeplinește aproape toate condițiile de potabilitate. Mai puțin turbiditatea, care este puțin peste limita superioară.
În sprijinul celor de la Aquaterm din Curtea de Argeș au venit specialiști de la Apa Nova București, care le-au indicat ce investiții trebuie să facă în viitor.
„Am față un dosar cu retehnologizări. Am cerut sprijinul și la Apa Nova și la Apă Canal 2000 și la toți care furnizează și să găsim soluțiile ca să putem să nu rămânem fără apă”, spune primarul.
„E nevoie de soluții pe termen lung”, explică consilierul local Cosmin Petrescu. „În acest moment nu știm sigur când apa va redeveni potabilă”, adaugă el.
Aquaterm AG 98, pierderi de 75%
Înființată în 1998, societatea Aquaterm AG 98 are 78 de angajați și a avut în 2024 o cifră de afaceri de aproape 9 miloane de lei, cu un profit de 101.000 lei.
În raportul financiar depus la Primăria Curtea de Argeș, pentru 2024, societatea recunoaște că are pierderi în rețea de 42%, la care se mai adaugă încă 32,66% consum nefacturat.
În final, societatea încasează bani doar pentru 25,75% din apa care pleacă din stația de tratare către oraș.
În cifre absolute, asta înseamnă că, din 6,6 milioane de metri cubi de apă intrată în sistem, încasează doar pentru 1,7 milioane de metri cubi.
La raportul de activitate care a fost aprobat de Consiliul Local, societatea a anexat și un plan de măsuri, pentru reducerea pierderilor.
„Primăria Curtea de Argeș e foarte bogată”, spune consilierul local Cosmin Petrescu.
„Avem excedent de 30 de milioane de lei la finalul lui septembrie și nu se fac investiții la Aqauterm”, adaugă acesta.
Dar, în decembrie 2025, Primăria a cumpărat o toaletă publică de 41.000 de euro, spune consilierul local. Despre acest subiect a scris Libertatea.ro.
Europa Liberă a solicitat în plus față de discuțiile telefonice terminate brusc de către interlocuitori și alte informații, atât primarului din Curtea de Argeș, cât și directoarei de la Aquaterm AG 98, legate de investițiile în stația de tratare, de răspunsul la criză. Vom publica răspunsurile acestora când le vom primi.
Ce se întâmplă în Prahova
În noiembrie–decembrie 2025, județul Prahova s‑a confruntat cu o criză serioasă a alimentării cu apă potabilă din cauza problemelor apărute la Barajul Paltinu, principala sursă de apă pentru multe localități din zonă.
Turbiditatea crescută a apei după golirea barajului a depășit capacitatea tehnologică de tratare a instalațiilor, ceea ce a dus la întreruperea furnizării apei potabile în 12 localități și a afectat peste 100.000 de locuitori și instituții, inclusiv școli și spitale.
În perioada de criză, autoritățile au impus interdicții privind consumul apei pentru băut și gătit, iar cursurile școlare s‑au mutat în sistem online în multe comunități din județ, din cauza lipsei apei potabile.
După mai bine de o săptămână de la declanșarea crizei, alimentarea cu apă a fost reluată treptat în toate localitățile afectate, însă autoritățile sanitare au avertizat populația că apa nu este încă complet potabilă până la finalizarea analizelor microbiologice și chimice.
Ulterior, Direcția de Sănătate Publică Prahova a ridicat restricțiile de consum în mai multe localități după ce probele s‑au încadrat în parametrii de siguranță, deși în anumite zone – cum ar fi Aluniș – unele restricții au rămas temporar în vigoare, a transmis joi Administrația Națională Apele Române.
Criza a generat discuții publice intense privind responsabilitățile operatorilor de apă și comunicarea dintre instituții, iar autoritățile au făcut testări și monitorizări suplimentare pentru a asigura siguranța apei furnizate.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
