Condițiile UE pentru asigurarea statului de drept între statele membre înainte ca acestea să poată primi ajutor financiar european nu sunt suficient de puternice pentru a exclude complet regresul democratic în unele țări, au constatat auditorii europeni.
CCE a analizat cazurile a șase țări europene din perspectiva riscului ca banii europeni să nu își atingă scopul pentru că deficiențele în statul de drept nu limitează suficient corupția și frauda.
Cele șase țări luate în considerate au fost Bulgaria, Grecia, Italia, Ungaria, Polonia și România. Acestea au fost selecționate pornind de la istoricul blocării unor fonduri europene (Polonia și Ungaria) sau pentru că au ieșit de sub incidența mecanismului de cooperare și verificare (MCV), cum s-a întâmplat cu România și Bulgaria.
În cazul României, raportul constată că deși MCV a fost ridicat în 2023, și cu toate progresele constatate de instituțiile europene, țara trebuie să continue reformele privind independența și eficacitatea justiției, ca fundamente al democrației.
„Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), care a început în 2007 și a fost inițial planificat pentru trei ani, a fost suspendat pentru Bulgaria și România în septembrie 2023, pe fondul unei presiuni puternice pentru intrarea accelerată a celor două țări balcanice în Schengen”, notează raportul CCE.
Raportul mai constată că în cazul României și Bulgariei, măsurile asumate prin PNRR și negociate cu Comisia Europeană în privința combaterii corupției și fraudei nu sunt suficient de restrictive, ceea ce permite continuarea finanțărilor europene înainte ca măsurile de reformă să fie luate efectiv.
Raportul precizează și angajamentele asumate de România prin PNRR care ar asigura un progres semnificativ către un stat de drept stabil.
Uniunea Europeană a înăsprit garanțiile democratice privind plățile din bugetul comun al blocului în ultimii ani, în încercarea de a ține în frâu naționaliștii aflați la guvernare în Polonia și Ungaria, acuzați de limitarea libertăților mass-media, instanțelor, academicienilor și grupurilor pentru drepturile omului.
Curtea de Conturi Europeană (CCE) spune prin acest raport că aceste garanții nu garantează încă „protecția deplină a intereselor financiare ale UE”.
„Există fisuri în sistem: statul de drept este o valoare fundamentală a UE care merită cu siguranță să fie protejată în mod mai fiabil”, a spus Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi a UE și coordonatoare a auditului, scrie Reuters.
Curtea crede că sunt două riscuri care ar putea face ca banii publici ai UE să sponsorizeze politici nedemocratice: măsurile de remediere simbolice și negocierile politice.
Auditorii au avertizat, de asemenea, că există riscul unor reforme formale și al unui „exercițiu de bifare a căsuțelor”.
Analiștii spun că premierul ungar Viktor Orban a folosit această practică, de înființare a unor instituții democratice de supraveghere mai mult de formă, cu efect redus de combatere a corupției.
În cazul Poloniei, neînțelegerile cu autoritățile UE par să se fi încheiat odată cu venirea la putere a unei coaliții de centru-dreapta, după opt ani de guvernare naționalistă.
În același timp, pe de o parte, relația UE - Ungaria nu dă semne de îmbunătățire, de cealaltă parte, autoritățile de la Bruxelles urmăresc Slovacia.
Guvernul populistului Robert Fico a luat deja măsuri care elimină un pachet de legi anticorupție, inițiativă care a atras un avertisment din partea Comisiei Europene. Deocamdată însă, nici o finanțare pentru Slovacia nu a fost blocată.
Raportul CCE are caracter consultativ și urmează să fie dezbătut în Comisia pentru Control Bugetar din Parlamentul European.
