Linkuri accesibilitate

Curtea Supremă desființează cererea lui Bogdan Licu de redeschidere a dosarului Revoluției pentru Petre Roman


Judecătorul de cameră preliminară a desființat argumentele cu care procurorul general Bogdan Licu a cerut redeschiderea anchetei pentru Petre Roman și Teodor Brateș în dosarul Revoluției

Cererea procurorului general Bogdan Licu de redeschidere a dosarului Revoluției în cazurile Roman - Brateș a fost desființată de Curtea Supremă în termeni duri: „nu are bază legală”, „suportul argumentativ este eronat”, „induce confuzie juridică”.

Pe 28 noiembrie, judecătorul de cameră preliminară, Valentin Horia Șelaru, de la Curtea Supremă, a respins în termeni de o duritate surprinzătoare cererea făcută de procurorul general interimar, Bogdan Licu, de redeschidere a urmăririi penale pentru Petre Roman și Teodor Brateș în dosarul Revoluției.

Modul în care procurorul general a înțeles să-și exercite prerogativele legale, prin criticile formulate asupra încadrărilor juridice din rechizitoriul deja verificat sub aspectul legalității și temeiniciei, tinde să submineze demersul judiciar deja exercitat de procurorul din subordinea sa ierarhică iar criticile sale sunt nelegale, arată motivarea dată publicității de Curtea Supremă.

Principalele critici ale judecătorului de cameră preliminară:

  • Suport argumentativ eronat

„Susținerile procurorului general, potrivit cărora, pornind de la o premisă greșită, procurorii nu aveau cum să stabilească în mod corect situația de fapt în cauză și, pe cale de consecință, încadrarea juridică la data faptelor, respectiv că urmărirea penală efectuată în cauză răspunde, într-o foarte mică măsură, cerințelor actului de infirmare nu au o bază legală, iar suportul argumentativ este eronat, așa încât nu poate fi luat în considerare pentru analiza actului de infirmare (s.n), spune judecătorul de cameră preliminară.

  • Induce nelegal confuzie juridică

De asemenea, el critică și afirmația procurorului general potrivit căreia în perioada Revoluției din decembrie 1989 a existat o stare de război pe teritoriul României. Judecătorul Șelaru spune că această afirmație „induce nelegal (într-o altă procedură) confuzie juridică asupra întregii stări de fapt, expusă prin rechizitoriul deja verificat sub aspectul legalității și temeiniciei verificat deja de un procuror ierarhic superior și aflat în analiza altui judecător.”

  • Combate esența acuzațiilor din dosarul Revoluției

Mai mult, spune judecătorul de cameră preliminară, susținerea procurorului general că, începând cu 17 decembrie 1989, după transmiterea indicatibului Radu cel Frumos, și până la retragerea trupelor din cazărmi, toate autoritățile și instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și siguranței naționale „au avut reprezentarea faptului că România se află în pragul unei iminente invazii cu trupe terestre și desant aerian și naval tinde, în mod nelegal, la combaterea (într-o altă procedură) a însăși esenței acuzațiilor formulate, acuzații ce pot fi cenzurate numai de către instanța învestită cu rechizitoriu” (s.n.).

  • Argumentare nepermisă, se forțează nelegal schimbarea stării de fapt și a încadrării juridice din dosarul Revoluției

Afirmațiile potrivit cărora, din actele dosarului de urmărire penală rezultă că, în perioada 22-30 decembrie 1989, pe teritoriul României s-au desfășurat operații militare de anvergură cu un consum uriaș de muniție - peste 12.000.000 de cartușe de diferite tipuri - ar fi justificate numai în cadrul unui conflict armat de amploare, „au un caracter persuasiv de argumentare, nepermis într-o astfel de procedură, întrucât, așa cum s-a arătat, nelegal se forțează schimbarea stării de fapt și a încadrării juridice” stabilite deja prin rechizitoriul verificat sub aspectul legalității și temeiniciei, în timp ce cauza se află deja în fața altui judecător.

  • Licu a susținut declanșarea unui așa-zis conflict militar, cu scopul revendicării Transilvaniei

Judecătorul Horia Șelaru spune că ignorând starea de fapt din rechizitoriu a susținut, nici mai mult, nici mai puțin decât teoria declanșării unui așa-zis conflict militare la granița cu România, ar cărui scop ar fi fost revendicarea Transilvaniei, dând un „caracter nelegal” demersului judiciar.

"Susținerea unei alte abordări a analizei materialului probator și critica acuzațiilor formulate prin rechizitoiru atribuie argumentelor procurorului general, sub acest aspect, un caracter nelegal al demersului judiciar", motiveaza Șelaru.

  • Redeschiderea anchetei în cazul Roman, netemeinică

„Judecătorul de cameră preliminară constată că aspectele menționate de procurorul general în ordonanța de infirmare nu susțin lipsa de temeinicie a soluției de clasare dispuse prin rechizitoriu pe acest palier. Se constată că nicio probă administrată în cursul urmăririi penale nu evocă participarea cu rol determinant în luarea deciziilor la evenimentele din acea perioadă a intimatului Roman Petre. Fără a minimaliza participarea și rolul acestuia la evenimentele din cadrul revoluției și apartenența sa la gruparea formată în jurul lui Ion Iliescu, instanța constată că intimatul Petre Roman nu a fost un veritabil factor coagulant și de decizie apt a reține săvârșirea infracțiunilor contra umanității”, se mai spune în motivarea judecătorului de cameră preliminară.

De asemenea, judecătorul constată că „faptul că intimatul Petre Roman a fost de acord cu executia soților Ceausescu în urma unui simulacru de proces nu poate conduce la concluzia că a fost un factor de decizie ce ar putea atrage răspunderea penală pentru infracțiuni contra umanității.”

Față de toate acestea, judecătorul spune că aspectele ce se doresc clarificate prin infirmarea soluției de clasare nu conduc la concluzia că soluția dată a fost netemeinică și nu impus, în consecință, redeschiderea urmăririi penale.

Pe 21 octombrie 2019, procurorul general interimar Bogdan Licu a anunțat că s-a sesizat din oficiu împotriva soluțiilor de clasare, din dosarul Revoluției din 1989, date în cazurile lui Petre Roman, fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale și apoi premier al României, și Teodor Brateș, fost redactor șef al Televiziunii Românie, pentru infracțiuni de crime împotriva umanității.

La infirmarea soluției de clasare, Licu a spus că procurorii militari nu au făcut acte de urmărire penală care să stabilească corect situația de fapt cu privire la evenimentele care fac obiectul dosarului.

„Prin ordonanța nr.2556/C/2019 din 21 octombrie 2019 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma examinării din oficiu a soluțiilor de clasare dispuse la punctul 2 al Rechizitoriului nr.11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al Parchetu*lui de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, constatându-se că procurorii militari nu au respectat dispozițiile Ordonanței nr. 692/C2/2016 din 5 aprilie 2016 a prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și nici pe cele ale încheierii nr. 469 din 13 iunie 2016 dată de judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.1483/1/2016, astfel că în cauză nu s-au efectuat actele de urmărire penală care să stabilească corect situația de fapt cu privire la evenimentele ce fac obiectul dosarului intitulat generic ,,Revoluția română din decembrie 1989” (s.n), s-a dispus infirmarea, ca netemeinice, a soluțiilor de clasare dispuse față de numiții Roman Petre – fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale și prim-ministru al Guvernului României şi Brateș Teodor – fost redactor-șef la Televiziunea Română, cu privire la infracțiunile contra umanității, prevăzute de art. 439 alin.(1) lit. a),g),i) și k) din Codul penal și redeschiderea urmăririi penale în cauză”, transmitea la momentul respectiv Parchetul General.

Tot atunci, Licu a infirmat, ca nelegală și netemeinică, soluția de clasare dată cu privire la plângerile formulate de 672 de persoane având ca obiect săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, cerând redeschiderea urmăririi penale, cu solicitarea confirmării acestei soluții de judecătorul de cameră preliminară, instanţă căreia îi revine competenţa să judece cauza în primă instanţă.

În aprilie 2019, fostul președinte al României, Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi general în retragere Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, au fost trimişi în judecată de procurorii militari pentru infracţiuni contra umanităţii.

Anchetatorii au anunțat tot atunci că au clasat dosarul cu privire la acuzațiile aduse dictatorului Nicolae Ceauşescu, fostului premier Petre Roman, fostului ministru al Apărării Victor Atanasie Stănculescu şi lui Silviu Brucan, Iulian Vlad, Tudor Postelnicu, Vasile Milea, Nicolae Militaru. Clasarea a fost motivată ori de decesul unora dintre cei cercetați, ori pentru că nu există probe concludente sau pentru că ar fi existat autoritate de lucru judecat.

Astfel, cu privire la conduitele lui Petre Roman, Teodor Brateş şi Ioan Toma - fost ministru al Tineretului s-a dispus clasarea deoarece în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG