Linkuri accesibilitate

Curtea Supremă sesizează CCR pentru legea privind fondurile UE nerambursabile


Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursbile, adoptată de Camera Deputaţilor pe 9 iunie, pe motiv că încalcă dreptul la proprietate și ar modifica statutul judecătorilor.

Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă, transmite Curtea Supremă într-un comunicat remis presei marți.

Astfel, Secţiile Unite ale Curții Supreme au cerut CCR să verifice dacă au fost încălcate articolele 73, 134 și 147 din Constituție. Curtea Supremă spune că, prin prevederile articolului 58 al actului normativ menționat, se modifică statutul judecătorilor, în ceea ce privește răspunderea disciplinară a acestora, în condițiile în care Parlamentul României nu a adoptat respectiva lege după normele constituționale aplicabile legilor organice și s-a încălcat ordinea de sesizare a celor două Camere, întrucât prima cameră sesizată a fost Senatul, iar nu Camera Deputaților.

De asemenea, Curtea Supremă spune că legea a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii și s-a încălcat caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

Sub aspect intrinsec, dispoziţiile legii contravin prevederilor Constituției sub aspectul exigențelor privind claritatea, precizia şi previzibilitatea legii și sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate privată prevăzut în legea fundamentală, mai spune Curtea Supremă.

În examinarea acestor dispoziții, Secțiile Unite au avut în vedere atât jurisprudența Curții Constituționale cât și jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Sporrong şi Lonnroth c. Suediei, mai spune Curtea Supremă.

Proiectul, susținut de PNL și PSD schimba radical arhitectura instituțională de gestionare a fondurilor UE destinate comunităților locale, ducând decizia la cele opt Agenții de Dezvoltare Regională (ADR) și scoțând Ministerul Dezvoltării din schema deciziei.

Guvernul Orban a adoptat la începutul anului o ordonanță de urgență cu un conținut similar, dar a retras de la publicare actul legislativ pentru că a primit aviz negativ de la Ministerul Justiției, amintește G4Media. Ministerul Justiției a atras atenția că agențiile de dezvoltare regională sunt ONG-uri fondate de primării și consilii județene care nu pot îndeplini funcția de autoritate de management (AM), pentru că autorități de management sunt doar autoritățile publice. Problema sesizată în luna februarie de Ministerul Justiției a rămas și în legea adoptată de Parlament iar guvernul a arătat în punctul de vedere transmis parlamentului că proiectul legislativ ridică probleme de constituționalitate, dar parlamentul a ignorat avizul guvernului și a trimis proiectul la promulgare.

XS
SM
MD
LG