Linkuri accesibilitate

Daniela Gavankar, psiholog: Mamele au devenit niște leoaice, iar bărbații n-au nicio șansă în creșterea copiilor


„Dacă bărbatul vine cu anumite valori, e foarte greu să și le schimbe, mai ales dacă părinții lui sunt în viață. Soția îi cere să participe, dar el se duce la mama lui acasă și ea îi spune: păi, ea trebuie să facă. Și atunci e foarte greu”, spune Daniela Gavankar.
„Dacă bărbatul vine cu anumite valori, e foarte greu să și le schimbe, mai ales dacă părinții lui sunt în viață. Soția îi cere să participe, dar el se duce la mama lui acasă și ea îi spune: păi, ea trebuie să facă. Și atunci e foarte greu”, spune Daniela Gavankar.

Psihologul Daniela Gavankar vorbește la SmartJob despre implicarea bărbaților în treburile casei, în creșterea și educația copiilor. Vorbește însă și despre femeile „eroine”, care-i fac pe bărbați „invizibili” în familie. „Sunt excluși din societate și din viața copiilor by default”, avertizează ea.

Daniela Gavankar, trainer și formator, spune că, față de acum câțiva ani, lucrurile s-au schimbat în bine când vine vorba de implicarea bărbaților în familie. Cu toate acestea, încă sunt tați în România care cred că nu trebuie să aibă nicio treabă cu educația copiilor.

Potrivit unui studiu Ipsos din anul 2020, doar 1 din 5 bărbați din România crede că are o responsabilitate în creșterea și educația copiilor. De ce unii bărbați încă nu consideră că trebuie să se implice?

„Am ieșit din peșteră, slavă cerului. Femeia merge la serviciu și aduce bani acasă, bărbatul merge la serviciu și aduce bani acasă. Deci, casa de după serviciu aparține amândurora, dar și copiilor pe care-i au”, spune Daniela Gavankar.

Ce e foarte important, subliniază psihologul Daniela Gavankar, este că adulții de astăzi au fost ieri copii. Ceea ce fac ei astăzi reflectă maniera în care au fost educați. Și atunci e bine să înțelegem cum ne raportăm noi la copiii noștri vizavi de treburile casei. Rolurile se transmit în foarte multe case transgenerațional și tradițional, adică fata are grijă de casă și băiatul merge la serviciu, dar e necesar să ne updatăm:

„În foarte multe cupluri frumoase, armonioase, amândoi știu ce au de făcut, vin acasă și au sarcinile împărțite. Unul se uită la temele copiilor, altul face mâncare, unul strânge un pic prin casă, altul face cumpărături. Asta dacă au fost crescuți așa și dacă amândoi își doresc binele acestei familii.”

Dar, de foarte multe ori, remarcă aceasta, părinții nu-și pun copiii să facă treburi în casă.

„Mama face pentru copii și atunci copilul, și fetiță și băiat, învață că mama face. Fetița învață: tu ești fată, trebuie să faci, iar băiatul învață că mama face, deci femeia face. Și atunci e foarte greu să schimbi asta când el în toată viața lui a văzut asta și nu i s-a cerut să facă.”

Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.

Practic, bărbații merg în familiile lor cu toate credințele de acasă, cu valorile de acasă, susține psihologul Daniela Gavankar, și avem foarte multe familii astăzi care nu își antrenează copiii în mici activitățile legate de nevoile casei:

„Suntem responsabili să facem pentru copiii noștri ceea ce ei nu pot, dar un copil, la 8 ani, la 10 ani, poate să strângă masa, poate să pună masa, poate să facă curat, poate să dea cu aspiratorul, să șteargă praful, să facă curat în baie.”

Copilul are nevoie de mamă ca mama și de tată ca tata, iar dacă femeile de la început transmit că mama hotărâște, mama știe, mama trasează liniile, băiețelul crește subjugat:

„Le cerem să fie bărbați, dar, de fapt, le-a fost ucisă inițiativa de când s-au născut de către mama care a vrut să decidă ea și să arate cât de bine le știa ea pe toate.”

Femei și bărbați. Cât ne implicăm în relație?

Foarte devreme bărbatul îți arată dacă are respect pentru tine, dacă este implicat, ce părere are despre treburile casei, ce părere are despre creșterea copiilor și atunci tu poți să decizi dacă vrei să faci casă cu un asemenea om, spune Daniela Gavankar:

„Să fii conștientă de faptul că, dacă el vine cu aceste valori, este foarte greu să și le schimbe, mai ales dacă părinții lui sunt în viață. El intră într-o relație în care soția îi cere să participe, dar de fapt se duce acasă și mama îi spune: păi, ea trebuie să facă. Și atunci e foarte greu.”

Responsabilitățile casei sunt ale ambilor parteneri și e necesar ca ei să și le împartă, iar femeile nu și le pot asuma pe toate, vor claca fizic și psihic, explică aceasta:

„Femeile au nevoie să înceapă să ceară fără a reproșa lucruri. Modul ăsta de comportament nu este matur. Am nevoie să faci tu, mă simt foarte obosită, am avut o zi foarte grea și îți mulțumesc și te apreciez pentru asta, atunci cu siguranță că și bărbatul ar fi în poziția în care să facă.”

Femeile „eroine” și bărbații „invizibili”

O cerere de genul: „vreau să speli tu vasele” sau „să te ocupi de copii” poate veni ca un șoc pentru bărbații neobișnuiți să facă asta. De ce?

S-a creat o odă pentru mame, ca și cum mamele sunt niște eroine și singurele importante, iar femeilor le-a convenit asta inițial, susține Gavankar:

„Eroinele s-au trezit cu toată treaba pe capul lor, iar bărbații, cumva, ei sunt invizibili, ei sunt excluși din societate, sunt excluși din viața copiilor by default. Adică, e ședința cu părinții la școală. Cine se duce? Mama. Mamele au devenit, așa, ca niște leoice, care au hotărât din momentul în care sunt însărcinate că ele vor crește copilul singure și vor ști și vor hotărî. Și atunci nici soțul n-are nicio șansă.”

Or, copilul este al amândurora, spune aceasta: „Bărbații au ajuns să nu fie investiți cu încredere în rolul de tată și, dacă îi lăsăm să facă ceva, le dăm un milion de liste, ca și cum ei trebuie să reproducă comportamentul mamelor.”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adriana Nedelea

    Adriana Nedelea este jurnalistă și trainer dicție. Lucrează în presă de aproape 18 ani. Numai în televiziune are o experiență de peste 12 ani, în redacțiile Digi24 și Realitatea TV. În prezent, colaborează cu Europa Liberă România pentru realizarea de interviuri pe teme de actualitate. 

    A absolvit masterul Terapia logopedică în procesele de comunicare, Facultatea de Psihologie, Universitatea București. Este licențiată în Jurnalism și Științele Comunicării.

XS
SM
MD
LG