Ion Popescu trăiește la Craiova, are 45 de ani și un serviciu de care nu e foarte mulțumit. Are un salariu lunar de 5000 de lei (puțin peste 1000 de euro), o soție șomeră și doi copii. Și are de plătit și o rată lunară, la un credit de nevoi personale, de 450 de lei (în jur de 90 de euro).
Ce nu știe Ion Popescu este că mai are de plătit o datorie mult mai mare. Cea pe care statul a făcut-o în numele lui.
38.600 de lei (7667 de euro) era datoria făcută de stat, în numele lui Ion, la sfârșitul lunii august 2023, iar dacă lucrurile merg la fel, suma va crește în continuare.
Ion ar vrea ca școala copiilor lui să fie modernizată. În spitale, și-ar dori să existe medicamente de ultimă generație. Sau măcar cele care necesare. Și mai vrea și drumuri bune, autostrăzi. Statul îi spune, însă, că e sărac și nu are bani de investiții.
Ce nu îi spune statul lui Ion este că 1 leu din fiecare 5 lei pe care îi cheltuie se duce pe rate și dobânzi la împrumuturi.
Iar acum, același stat îl anunță că e vremea să strângă cureaua, că nu mai sunt bani la buget.
Între 1 ianuarie și 31 august 2023, sunt 243 de zile, adică 349,920 de minute. În aceeași perioadă, statul român s-a îndatorat cu 89,1 mld lei. Ritmul a fost de 254.629 lei pe minut, aproape 51.000 de euro.
Iar datoria pe cap de cetățean a crescut de 3 ori doar în ultimii 10 ani.
Datoria publică a României s-a dublat în ultimii 4 ani
La sfârșitul lunii august 2023, România ajunsese la o datorie guvernamentală totală de aproape 736 de miliarde de lei, adică 48,9% din PIB.
Ceea ce înseamnă, raportat la populația rezidentă în România, de 19.053.315 persoane, conform recensământului de anul trecut, o datorie per cetățean rezident de 38.600 de lei.
În 2019, aceeași datorie guvernamentală totală era de 373,4 miliarde, ceea ce însemna 35,1% din PIB, și 19.340 de lei pe cap de cetățean.
Cel mai mare salt al datoriei publice, din ultimii 6 ani și jumătate, a fost în 2020, în guvernarea Orban, cu 126,3 mld lei.
Iar foștii și actualii guvernanți se acuză reciproc că au îndatorat peste măsură țara.
„1.250.000 (un milion două sute cincizeci de mii) lei pe minut. Suma împrumutată până acum de MF-PSD în ianuarie 2023. Adică 36 de miliarde lei. Cea mai mare sumă împrumutată vreodată într-o singură lună. La dobânzi astronomice, atât în lei, cât și în dolari.
În acest ritm în 2023, MF-PSD ajunge să împrumute aproape 400 de miliarde de lei într-un singur an”, scria Florin Cîțu, pe pagina sa de Facebook, la începutul anului.
”Nu am văzut pe nimeni să îşi dea foc când (Florin Cîțu) a dus datoria externă de la 37 % la 50%, asta însemnând încă 100 de miliarde de lei", a spus Marcel Ciolacu, joi, 26 octombrie.
Ce spun datele de la ministerul Finanțelor?
La 1 ianuarie 2021, când practic noul Guvern format după alegeri și condus de Florin Cîțu a intrat cu adevărat în pâine, România avea o datorie publică guvernamentală totală de 499 de miliarde de lei, adică 47,7% din PIB.
Trebuie menționat însă că, în decembrie 2020, lună în care pe scaunul de prim-ministru s-au plimbat trei liberali, Ludovic Orban, Nicolae Ciucă și Florin Cîțu, România s-a împrumutat 30 de miliarde de lei, adică un sfert din valoarea pentru întreg anul.
În decembrie 2021, când guvernarea fusese preluată de cîteva zile de Nicolae Ciucă, aceeași datorie totală a statului ajunsese la aproape 558 mld lei, 48,7% din PIB.
Guvernul Ciucă a lăsat, la 1 iunie 2023, România datoare cu 731.2 miliarde de lei - 48,8%.
În lunile iunie, iulie și august, Guvernul Ciolacu a împrumutat încă puțin peste 4,6 miliarde de lei, corespunzător la 0,1% din PIB.
Cui îi e dator statul român?
În aceeași perioadă scursă de la ultimele alegeri, România a făcut rost de bani prin mai multe mijloace: împrumuturi externe, emisiuni de titluri de stat.
La 31 august 2023, aproape 358 de miliarde de lei erau datoria publică internă a statului, adică 23,8% din PIB. Cei mai mulți bani vin din emisiunile de titluri de stat, peste 309 miliarde lei.
De pe piețele externe, România împrumutase până la aceeași dată, peste 378 de miliarde de lei, adica peste 75.6 miliarde de euro.
Cât ne costă, în fiecare lună, datoria publică guvernamentală
Așa cum dl Ion Popescu plătește lună de lună ratele la creditul pe care îl are, și statul român plătește lunar pentru împrumuturile luate sau răscumpărările de titluri de stat.
Când a apărut, zilele trecute, execuția bugetară pe primele 9 luni, ministrul de Finanțe a explicat cumva saltul brusc al deficitului și prin valoarea mare a dobânzilor pe care România le plătește la împrumuturi.
„Am avut o serie de cheltuieli pe care nu le-am putut evita, în cursul lunii septembrie, discutăm despre cheltuielile cu dobânda, care au fost la un nivel record, de 2,6 miliarde lei”, a spus Marcel Boloș la un post TV.
Doar că, dacă comparăm datele din august cu cele din septembrie, cheltuielile cu dobânzile au fost de aproape 3,8 mld lei. Ceea ce înseamnă 27% din banii cheltuți în septembrie de stat.
Și vorbim doar de dobânzi.
Imaginea completă a plăților făcute în contul datoriei publice vine tot de la Ministerul Finanțelor.
Anul acesta, România ar trebuie să returneze 141,4 miliarde de lei pentru toate obligațiile financiare asumate. Iar calculul este valabil pentru 31 august 2023. Dacă datoria va crește în următoarele luni, și această valoare va crește.
La un PIB estimat de 1.591 de miliarde de lei, înseamnă că 8,8% din bani sunt folosiți pentru returnarea datoriilor.
Anul trecut 1 leu din 5 cheltuiți de stat a fost folosit în același scop. Mai exact, 110.6 miliarde de lei au fost date pe datora publică guvernamentală, iar cheltuielile totale raportate la 31 decembrie 2022 au fost de 541,1 de miliarde de lei.
România are o datorie publică mică, altele sunt problemele
Eurostat a publicat, pe 23 octombrie, cele mai recente statistici cu privire la datoria publică a statelor din UE.
Cele mai mari rate ale datoriei publice raportate la PIB, la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului 2023, au fost înregistrate în Grecia (166,5%), Italia (142,4%), Franța (111,9%), Spania (111,2%), Portugalia (110,1%) și Belgia (106,0%), iar cel mai scăzut în Estonia (18,5%), Bulgaria (21,5%), Luxemburg (28,2%), Danemarca (30,2%) și Suedia (30,7%).
Iar media europeană este de peste 80%, ceea ce înseamnă că România, cu 48,2% cât înregistra la 30 iunie, e mult mai jos în clasament.
Specialiștii spun însă că nivelul mic al datoriei nu e neapărat un semn liniștitor.
„România nu are o datorie mare în comparație cu majoritatea statelor europene, însă serviciul datoriei, în particular cheltuiala cu dobânzile, e împovărătoare în raport cu veniturile statului. Statul român are o datorie relativ mică, dar are venituri încă și mai mici în comparație cu țările europene”, explică prof. univ. Bogdan Glăvan de ce cifrele nu reflectă realitatea.
Aminitirea anilor în care România se zbătea să achite toate datoriile țării pentru neatârnare face firească întrebarea - e normal ca un stat să aibă datorii?
„În principiu este firesc ca un guvern să se împrumute pentru a finanța cheltuieli importante sau urgente, așadar poate avea un deficit bugetar și, implicit, datorie publică”, ne asigură specialistul în economie.
Doar că și în acest caz, situația României e deosebită de teorie. România nu se împrumută doar la nevoie, ci constant, pentru ca uriașul aparat guvernamental să poată funcționa.
”Problema este însă că în absența unor constrângeri puternice (poate constituționale), statul are tendința de a cheltui permanent mai mult decât încasează și de a acumula o datorie publică tot mai mare. Acest lucru se întâmplă deoarece politicienii au interesul să ascundă costul real al acțiunilor lor și, în loc să arate că orice cheltuială presupune taxe mai mari, așa cum ar fi democratic, moral și transparent, preferă să cheltuie îndatorând statul”, trage concluzia prof. univ. Bogdan Glăvan.
DICTIONAR DE TERMENI
- Datorie publică guvernamentală - totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat, care provin din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în numele României, de pe pieţele financiare.
- Datorie publică guvernamentală internă - partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente în România, în lei sau în valută, în conformitate cu prevederile prezentei legi sau ale altor legi speciale, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare.
- Datorie publică guvernamentală externă - partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România.
- Serviciul datoriei publice - totalitatea sumelor reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente datoriei publice, conform acordurilor sau contractelor de împrumut, la o anumită dată sau pentru o perioadă determinată.
- Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ, fără a se limita la acestea:
- titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă;
- împrumuturi de stat de la bănci, de la alte instituţii de credit, persoane juridice române sau străine, în condiţii rezultate în urma negocierilor;
- împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale sau de la alte organizaţii internaţionale;
- împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului, în condiţiile legii;
- garanţii de stat.
Sursa: Camera Deputaților
