Fugarii nu vor fi repatriați în Ucraina, a declarat pentru Europa Liberă România purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră de la Sighetu Marmației.
„Odată ce cetățenii ucraineni au cerut o formă de protecție statului român sunt urmate niște proceduri specifice: sunt amprentați la sediul poliției de frontieră și verificați în bazele de date relevante, după care sunt transportați cu ajutorul colegilor de la ISU la formațiunea teritorială de la Inspectoratul General pentru Imigrări de la Șuncuta Mare, în baza directivei europene. Este un centru regional pentru imigranți - Centrul Regional pentru Procedură și Cazare a Solicitanților de Azil de la Șuncuta Mare. Ei nu sunt întorși înapoi pentru că beneficiază de legislația europeană”, spune subcomisarul Iulia Stan.
Polonia şi Lituania s-au declarat dispuse să colaboreze cu Ucraina pentru ca aceasta să-şi readucă în ţară bărbaţii apţi să servească în armată, transmite AFP.
Potrivit unor date ale ONU, în Polonia ar fi peste 150.000 de bărbați cu vârsta de mobilizare.
Conform Organizației Națiunilor Unite, în Polonia sunt înregistrați 952.104 de refugiaţi ucraineni, din care 152.656 sunt bărbaţi cu vârsta de mobilizare, oar Polonia şi-a manifestat disponibilitatea de a colabora cu Ucraina pentru repatrierea acestora.
Și Lituania și-a arătat disponibilitate de a-i repatria pe bărbații ucraineni apți să meargă la război, în susținerea declarației ministrului polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz.
Acesta a spus că susține demersul autorităților ucrainene de a-și trimite bărbații pe front.
Omologul său lituanian, Laurynas Kasciunas, a declarat pe 25 aprilie că ţara sa ar putea urma exemplul Poloniei. „Cred că aceasta este soluţia cea bună”, a declarat el făcând referire la declarațiile ministrului polonez.
Știrea inițială
Fugarii cer de regulă protecție autorităților române, spunând că nu vor să meargă la război, afirmă chestorul Florin Coman, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Sighetu Marmaţiei (jud. Maramureș).
19 bărbați ucraineni, afirmă Coman, citat de Agerpres, au murit încercând să treacă în România: 11 s-au înecat în apele învolburate al râului Tisa, care formează o parte a frontierei, iar alții au murit în munții cu altitudini de până la 1.900 de metri, pe care au încercat să-i traverseze fără îmbrăcăminte și încălțăminte adecvate, inclusiv iarna.
În schimb, salvamonștii român au salvat în ultimii doi ani 108 cetățeni ucraineni doar în Maramureș, unul dintre cele trei județe românești unde sosesc „ilegali” ucraineni, alături de Suceava și Satu Mare.
Oficialul de poliție român mai spune că, după ce în 2023 a fost o ușoară scădere a numărului de fugari de înrolare din Ucraina, de la începutul acestui an, tendința a redevenit crescătoare.
În perioada ianuarie-aprilie 2024, au fost peste o mie (1.218) de cazuri de trecere frauduloasă a frontierei de stat din Ucraina în România, în care, spune Florin Coman, „au fost implicaţi 2.373 cetăţeni ucraineni, din care 1.028 pe raza judeţului Maramureş, 1.066 pe raza judeţului Suceava şi 279 la graniţa judeţului Satu Mare cu Ucraina. În momentul depistării, aceştia au solicitat protecţie temporară. Din totalul detecţiilor la frontiera verde, 97,24% sunt cetăţeni ucraineni”.
Ucraina și-a sporit în ultimele săptămâni eforturile de a-i face pe bărbații apți de luptă să revină acasă, pe fondul avansului rusesc din estul țării – fie că e vorba de cei care au fugit după invazie, fie despre cei care erau deja plecați la muncă în străinătate și au preferat să nu mai revină.
Kievul a luat măsuri pentru a restricționa serviciile consulare de la misiunile sale diplomatice pentru bărbații cu vârsta de recrutare (18-60 de ani) care locuiesc în străinătate.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a anunțat pe 23 aprilie că a ordonat aceste restricții deoarece „șederea în străinătate nu scutește un cetățean de îndatoririle sale față de Patrie”.
„Așa cum arată acum, un om de vârstă de recrutare pleacă în străinătate și arată statului său că nu-i pasă de supraviețuirea acestuia. Apoi se întoarce și vrea să primească servicii din partea acestui stat. Nu așa funcționează lucrurile. Țara noastră este în război”, a scris Kuleba pe rețeaua socială X (Twitter).
Cel puțin două țări: Polonia și Lituania, au anunțat că nu vor mai oferi protecție bărbaților ucraineni care fug de război.
Poliția de Frontieră moldoveană informează și ea periodic despre ucraineni prinși după ce intraseră ilegal pe teritoriul țării, care odată capturați au cerut azil.
Cel mai recent, pe 8 mai, polițiștii moldoveni au informat despre depistarea a patru persoane care organizaseră trecerea în ilegală a unui „militar din Ucraina” în R. Moldova contra sumei de 10.000 de dolari.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
