Votul într-un singur tur nu este o cutumă, ci o deviație de la sistemul aplicat după căderea comunismului, la care marile partide au aderat și pe care l-au susținut tacit începând cu 2012. Efectul a fost clar și anticipează perpetuarea lui - legitimitatea primarului ales scade în cazul unei prezențe reduse la vot, iar partidele noi sau candidații independenți au șanse mici să pătrundă în arena politică.
Pe sistemul alegerilor într-un singur tur pentru primari a fost posibilă, de pildă, premiera ca PSD să câștige pe linie Bucureștiul, circumscripția care cuprinde 10% din numărul de alegători ai României. S-a întâmplat în 2016, când partidul condus atunci de Liviu Dragnea și-a adjudecat toate posturile de edili de la primăria orașului până la cele de sector. Atunci s-a înregistrat și cea mai slabă prezență din istoricul postcomunist pentru București - 33,23%.
Legitimitatea primarului ales într-un singur tur
Elocvent în această discuție este numărul celor care au votat pentru primarii care au câștigat în 2016. Gabriela Firea a devenit primar al Bucureștiului și a devenit gestionarul unui buget anual de aproape două miliarde de euro, cu doar 246.553 de voturi, în condițiile în care capitala are 1,8 milioane de alegători (1.793.234 cetățeni cu drept de vot). S-au prezentat la urne mai puțini de 600.000 de bucureșteni. Cum alegerile au fost într-un singur tur, nu a existat posibilitatea de coalizare a voturilor în favoarea celui de-al doilea clasat- un fenomen care se petrece chiar și în absența unor alianțe parafate de partide. În 2016, voturile partidelor care se plasau în opoziție față de PSD-Firea, adică PNL, USR și PMP, au adunat 276.394 de voturi pentru funcția de primar general al Capitalei,mai mare cu aproape 30.000 de voturi decât scorul Gabrielei Firea.
- Anul acesta, chiar dacă Nicușor Dan va candida din partea PNL iar PSD a scăzut cu 20-25% în intențiile de vot în ultimii doi ani, un candidat care va aduna voturi va fi și Traian Băsescu, în numele PMP, partid exclus din alianța anti-PSD.
La sectorul 1, la alegerile trecute Daniel Tudorache (de la PSD) a devenit primar cu ștampila a 23.220 de locuitori ai acestui arondisment, iar viețuitorii cu drept de vot ai locului sunt în număr de peste 200.000. A fost o diferență de doar 1.716 voturi între el și contracandidata sa, pe care o întâlnește și la alegerile de duminică, Clotilde Armand (USR-PLUS). La alegerile locale din urmă cu patru ani, reprezentanții partidelor anti-PSD au întrunit, în acel unic tur, 41.507 voturi, aproape dublu față de opțiunile înregistrate de cel care a devenit primar PSD al celui mai bogat sector bucureștean, cu venituri anuale de 2 miliarde de lei.
Cel mai numeros sector al Capitalei este nr.3, unde trăiesc peste 400.000 de cetățeni cu drept de vot. Robert Negoiță, care a câștigat în 2016 alegerile din partea PSD, iar acum candidează din partea ProRomânia, a avut sufragiile a doar 74.645 de voturi. La prezența mică înregistrată în iunie 2016, opțiunile îndreptate spre el au reprezentat 60% din totalul celor care s-au prezentat la urne, așadar, chiar dacă ar fi fost alegeri organizate în două tururi, Negoiță era câștigător din primul scrutin.
De ce este mai reprezentativ un primar ales în două tururi
Trecerea la un singur tur de scrutin pentru alegerea primarilor s-a petrecut în 2012. Până atunci, vreme de 22 de ani, România și-a ales primarii în două runde electorale, în cazul în care nu se înregsitra din primul tur alegerea unui primar care adună peste 50% din voturi.
Gabriel Bădescu și George Jiglău, de la Universitatea Babeș Bolyai, au arătat într-o analiză comparativă a Centrului de Studii pentru Democrație, că în jumătate dintre localitățile din România a fost nevoie de al doilea tur pentru a stabili câștigătorul.
Cei doi cercetători au comparat alegerile din 2004 și 2008 (când alegerile au fost în două tururi), cu cele din 2012 (un singur tur). Au reieșit câteva concluzii indicate de statistici.
- turul doi a avut loc pentru 60% dintre primării în 2004 și pentru 48% dintre primării în 2008.
- Atât în 2004, cât și în 2008, în 45% dintre localitățile în care a avut loc turul 2, diferența între candidați a fost mai mică sau egală cu 10%.
- Peste o treime dintre primarii aleși pentru prima dată în 2008 care au trecut prin turul 2 intraseră în turul 1 pe poziția a doua. Altfel spus, dacă alegerile ar fi fost într-un singur tur, numărul primarilor noi ar fi fost cu până la o treime mai mic.
O altă concluzie a studiului mai arată că alegerea într-un singur tur ridică probleme suplimentare de reprezentativitate. Un primar ales într-un singur tur cu mai puțin de jumătate din voturile exprimate are mai puțină legitimitate în comunitate decât un primar care a câștigat o majoritate a voturilor în turul doi.
Odată cu instituirea noului sistem de vot s-a consemnat în 2012 dominația candidaților care au avut peste 50%. Astfel, în 70% dintre localități primul plasat a avut peste 50% din opțiuni.
Trebuie însă amintit că anul 2012 este și un caz special, când cele două partide mari - PSD și PNL - s-au prezentat în alianța USL, care a adjudecat și votul politic (în consilii județene și în consilii locale). La alegerile din 2012, PDL, PPDD (partidul lui Dan Diaconescu, dizolvat între timp), alături de UDMR au fost singurele formațiuni care s-au mai strecurat pe lângă mamutul USL.
În 2016, la alegerea primarilor în 60% dintre localități, fie ele mari orașe sau comune, s-a câștigat într-un singur tur cu peste 50% din voturi.
La prima vedere, poate părea o tendință impusă de un singur tur de a vota pragmatic, însă, în același timp, se observă dominația primarilor în funcție, proveniți din partidele vechi și prezența unor alianțe.
Anul acesta, în 2020, putem vorbi de alianțe nesemnificative. Cea de la București între PNL și USR-PLUS este valabilă doar la desemnarea primarilor, nefiind valabilă cu liste comune la consiliile locale, unde PNL și USR sunt competitori. Cât despre așa-numita listă comună de primari, se poate vorbi mai degrabă de un pact de neagresiune între liberali și alianța USR-PLUS, nu de o campanie comună și mobilizarea sau lărgirea electoratului. De asemenea, și PSD participă în diverse alianțe în regiuni în care nu are fief (cum ar fi cea din nord-vest, unde liberalii au supremația de ani de zile.
Ipocrizia partidelor
Despre nocivitatea sistemului într-un singur tur s-au pronunțat toate partidele, însă doar atunci când le-a dezavantajat acest tip de scrutin.
În 2011, sistemul a fost introdus de PDL, partidul aflat la guvernare la acea vreme, cu susținerea la vot a UDMR. Calculul PDL s-a bazat exact pe avantajarea primarului în funcție, în condițiile în care cei de la PDL câștigase în 2008 alegerile locale și parlamentare, pentru prima dată de unii singuri, și nu în cadrul unei alianțe - așa cum s-a întâmplat în 1996 și 2004. Strategia s-a întors însă împotriva PDL, prin formarea USL, coaliția-mamut dintre PSD și PNL, care a câștigat ambele alegeri din acel an.
O ocazie pierdută de revenire la două tururi a fost în 2016, când premierul Dacian Cioloș a refuzat solicitarea PNL în acest sens. Argumentul său a fost că în prezența unei majorități PSD ostile ideii de două tururi, Guvernul ar fi fost nevoit să dea o ordonanță de urgență pentru a aplica vechiul sistem de vot, procedură pe care a refuzat-o.
O altă ocazie ratată de revenire la sistemul în două tururi de scrutin s-a înregistrat chiar la începutul acestui an, pe 5 februarie, când Guvernul PNL condus de Ludovic Orban a fost demis de Parlament după ce și-a asumat răspunderea pe acest proiect de lege. Majoritatea care s-a opus reîntoarcerea la două tururi a fost formată din PSD, Pro România, ALDE și UDMR. Gabriela Firea, care anunțase deja că este interesată de un nou mandat de primar, spunea, în februarie așadar - „A căzut cel mai duşmănos guvern faţă de români! Zero soluţii pentru angajaţi, copii, pensionari. Austeritate pe toate planurile!”, o aluzie la altă dispută politică a acelui moment.
În fine, în Parlament, în actuala legislatură s-au depus inițiative pe această temă de către PMP, PNL și USR, respinse sau blocate între cele două camere de către aceeași majoritate care a demis și guvernul în luna februarie.
La alegerile într-un singur tur nu
Vreme de 22 de ani, după decembrie 1989, în România primarii s-au ales în două tururi de scrutin, iar la alegerile din 2012, din inițiativa partidului guvernamental la acea vreme, PDL, cu ajutorul UDMR, jocul politic a fost limitat la un singur tur. În ultimii
