Plouă prin acoperișul sălii de lupte de la Clubul Sportiv Municipal (CSM) din Onești. Ca să nu se mai adune apa, au fost montate burlane și în interior.
În același oraș, la Liceul Sportiv „Nadia Comăneci” nu există teren de sport. E doar o sală interioară.
Campionatul Național de Ciclism al României se ține în Bulgaria.
Nici măcar o singură sală la standarde internaționale pentru curse de atletism in-door nu există în țară.
Pereții sălii de gimnastică de la cel mai mare complex sportiv olimpic din țară (Izvorani) au infiltrații. Scara e pe cale să se dărâme și, de fiecare dată când se anunță ploi, muncitorii pun husa pe bârna din depozit și aduc provizia de găleți.
Echipa de haltere de la Onești se antrenează de zeci de ani într-o cameră de 25-30 de metri pătrați.
Bucureștiul are trei bazine olimpice. Budapesta are peste 400.
În România sunt cel puțin 12 canale de televiziune specializate în transmisiuni sportive. Evenimentele importante, la care participă sportivi români, sunt transmise și de televiziunile generaliste, naționale, care au obțin audiențe impresionante.
De exemplu, la meciul de fotbal de la Euro 2024 dintre România și Slovacia, din 26 iunie, s-au uitat peste patru milioane de oameni în fiecare minut din cele peste 90 cât a durat partida.
Audiențe mari sunt așteptate și la Olimpiada de Vară, care începe pe 26 iulie, la Paris, în Franța. Din România merg 99 de sportivi - de la gimnastică, înot, lupte, haltere, polo, atletism, canotaj, caiac canoe, judo, tir cu arcul, tenis de masă și alte sporturi. Cu 11 mai puțini decât la ediția din 2020.
Sunt aproape o sută de oameni de la care românii și șefii din sport așteaptă cât mai multe medalii. Cel puțin 10.
Ar fi un progres față de ultimele două ediții ale Jocurilor Olimpice, la care sportivii români au câștigat câte patru medalii.
Declinul sportului românesc raportat la rezultatele din anii '80,'90 și 2000 s-a întâmplat la toate nivelurile, în ultimii ani: de masă, școlar și de performanță.
Excepție fac doar câteva sporturi care s-au menținut, au revenit sau au ajuns în prima parte a clasamentelor internaționale: înot, haltere, scrimă, kaiac-canoe, canotaj, gimnastică artistică ori gimnastică aerobică.
În ciuda construirii a peste 500 de săli de sport, arene de înot și stadioane în ultimii 25 de ani, infrastructura sportivă din România nu este nici suficientă, nici adaptată cerințelor și nici prea bine administrată.
Gimnaștii, de pildă, nu pot folosi niciuna dintre sălile construite după 1989: încăperile nu sunt suficient de mari pentru ca în ele să intre toate aparatele necesare. Nici nu sunt dotate cu prize de prindere pentru montarea bârnelor, paralelelor și a celorlalte aparate.
Mai mult, în unele săli în care a fost montată încălzire prin pardoseală „nu poți sparge țevile ca să instalezi aparatele”, spune președinta Federației de Gimnastică, Carmencita Constantin.
La atletism, o treime din lotul olimpic al României e din Kenya - sunt trei sportive care au primit cetățenia română în ultimii ani și vor reprezenta țara la Paris.
Stella Rutto este una dintre cele trei atlete venite din Africa. Ea spune că va fi extrem de recunoscătoare dacă va avea șansa să i se cânte „Deșteaptă-te române!” și pe podiumul olimpic. Vedeți în materialul video povestea ei.
Avem strategie, nu mai avem minister. Implementarea, mai încolo
În mai 2023, România avea un minister al Sportului. Și un ministru, sportiv de performanță, campion paralimpic, multiplu campion mondial.
Eduard Novak a avut un mandat de trei ani la minster - în acest timp, a avut consultări cu sute de președinți de cluburi, asociații și federații. Pe 10 mai 2023, a obținut o victorie: Guvernul Nicolae Ciucă a adoptat Strategia Națională pentru Sport pe care a conceput-o.
Documentul propune 70 de soluții pentru îmbunătățirea sportului și a devenit obligatoriu de implementat. Ce prevede? Alocarea a cel puțin 1% din produsul intern al țării pentru sport, investiții masive timp de cel puțin zece ani, descentralizarea activității sportive, reorganizarea formării specialiștilor și o nouă Lege a Sportului.
După o lună de la adoptarea Strategiei Naționale pentru Sport, în iunie 2023, noul guvern, condus de Marcel Ciolacu, a desființat Ministerul Sportului.
În locul ministerului, executivul a creat Agenția Națională pentru Sport și a numit-o la conducerea instituției pe multipla campioană olimpică Elisabeta Lipă.
Un an mai târziu, spune Eduard Novak, Strategia pentru Sport zace într-un sertar la Agenție. Elisabeta Lipă a explicat Europei Libere că timpul limitat nu îi permite să ne acorde un interviu.
„România consumă prea mult pentru prea puțin”, spune Eduard Novak după ce a centralizat toate datele din sportul public: 220.000 de sportivi legitimați în România la o populație de aproximativ 20 de milioane.
În Ungaria, de exemplu, 10 la sută din populație face sport organizat, la nivel de club, adică un milion de maghiari din 10 milioane.
Cum se face sport
În ultimele săptămâni, Europa Liberă a filmat cum se face sport în România pe stradă și în mai multe cluburi private și de stat, pentru amatori și profesioniști, din București, Bistrița Năsăud, Harghita, Constanța și Bacău.
Sportivi, antrenori, președinți de federații, impresari, organizatori de evenimente susțin că cel puțin trei sunt problemele comune tuturor sporturilor:
- lipsa unei infrastructuri noi și bine dotate,
- criza de antrenori formați după metode noi de lucru,
- lipsa interesului politic pentru o bună și corectă finanțare a domeniului.
Puteți vedea în reportajul video cum plouă și de ce în cea mai mare sală de gimnastică din România, cea din Complexul Olimpic Sydney, de la Izvorani de lângă București, și de ce Campionatele Naționale de Ciclism ale României au loc la Plovdiv, în Bulgaria.
De asemenea, am filmat o bază sportivă din centrul țării, finanțată de Guvernul Ungariei - Academia Secuiască de Hochei pe Gheață din satul Cârța, din județul Harghita.
Academia, făcută lângă un patinoar construit de Compania Națională de Investiții, are bază de tratament, recuperare, bazin, psihologi, cantină și săli de recreere pentru cei 1.500 de sportivi care îi trec pragul.
Sportul în școli
Sunt peste 7.000 de școli în România. Peste 1.400 dintre ele - inclusiv unele cu profil de sportiv, precum Liceul „Nadia Comăneci”, din Onești - nu au nici măcar teren de sport.
În podul școlii Nadiei Comăneci, acoperișul e spart, iar singura investiție din ultimele decenii a fost o nouă centrală termică.
În toată țara, există numai 52 de bazine de înot în școli.
În programa școlară - primară și gimnazială - sunt doar două ore de sport pe săptămână. La liceu - doar una. Activitățile sunt aceleași ca pe vremea comunismului: jocuri, gimnastică, fotbal. În alte țări ale Uniunii Europene, elevii au de ales între cinci și opt activități sportive la școală.
Dacă înainte de 1989, antrenorii mergeau periodic în grădinițe și școli ca să recruteze copii pentru sportul de performanță, astăzi practica e mult mai rară.
Antrenorii de la CSM Onești, de exemplu, spun că merg regulat prin satele Moldovei, iar unii primari chiar îi ajută.
Iar la Miercurea Ciuc, în județul Harghita, mii de copii sunt constant împinși de la spate să facă sport în bazele întreținute de primării.
Sportul din România are încă o latură socială, iar asta este o particularitate a fostelor tări comuniste: odată preluat de un club de stat, unui sportiv i se asigură pregătire sportivă, casă, masă, îngrijire medicală și, uneori, chiar și indemnizații financiare.
Sportivii afiliați unor cluburi precum Steaua și Dinamo București primesc chiar și grade militare.
Sportul de masă
Pentru ca sportul de performanță să aibă de unde recruta, e nevoie ca, de mici, copiii să facă sport - de aici, ei ar fi remarcați de antrenori.
Numai că majoritatea românilor, mici și mari, sunt sedentari, iar sedentarismul predispune la boli de tot felul, de la accidente cerebrale și boli cardivasculare, la cancer.
Aproape trei sferturi dintre adulții români fac rar / niciodată sport, arată statisticile Comisiei Europene. Situația pune România în topul țărilor sedentare din Uniunea Europeană.
Jumătate dintre românii care nu fac sport spun că nu au timp pentru activități sportive. Dintre cei care fac sport, 17% spun că folosesc aparatele montate de autorități în parcuri sau în alte spații publice.
În Uniunea Europeană, în medie, doar 3 oameni dintr-o sută spun că nu au unde să facă sport în spațiile publice.
Sedentarismul românilor se traduce astfel: jumătate dintre bărbați și 40% dintre femei sunt supraponderali. Institutul Național de Sănătate Publică spune că aproape o treime dintre copiii între 7 și 9 ani sunt supraponderali și obezi. Nici adolescenții nu stau mai bine.
Dar, în ultimii ani, mulți părinți din generațiile tinere își dau seama că sportul poate fi soluția atât pentru sănătatea fizică, cât și psihologică a copiilor: i-au înscris pe copii la cluburi private unde plătesc absolut toate cheltuielile - taxe lunare, echipamente, taxele pentru concursuri, deplasarea la competiții, cantonamente.
Într-o lună cu multe activități, practicarea unui sport și prezența la un concurs sare bine de câteva sute de lei, în funcție de sport.
Sedentarismul masiv afectează și domenii esențiale. De exemplu, în primăvara acestui an, Armata a fost nevoită să respingă un sfert dintre candidații la posturile de soldați.
Candidații care au picat probele sportive nu au reușit, de exemplu, să alerge doi kilometri în 10 minute sau să facă măcar 8-10 flotări.
Nadia Comăneci: Dacă nu schimbăm ceva, iar ne trezim că stăm pe loc!
Nadia Comăneci (63 de ani) este câștigătoarea primului 10 absolut din istoria gimnasticii olimpice, pe care l-a obținut în 1976, la Olimpiada de la Montreal. Ea a participat la două ediții ale jocurilor (1976 și 1980) și a câștigat 24 de medalii de-a lungul carierei.
Pregătirea sportivă a făcut-o în școala experimentală înființată în orașul ei natal, Onești, iar liceul sportiv de acolo îi poartă numele. E școala cu acoperișul spart și fără teren de sport de care vă povesteam la începutul articolului.
Într-un interviu acordat Europei Libere, Nadia Comăneci spune că de vină pentru declinul sportului românesc este și numărul tot mai mic de copii aduși de părinți pe arene și în săli.
Însă, prezența în loturile naționale ale României a nenumărați sportivi din diaspora arată că, dacă au avut condiții să facă sport de mici, au reușit să crească, iar de talentul lor beneficiază acum toată națiunea.
E și cazul lui Andrei Rațiu, fundașul echipei naționale de fotbal, care participă la EURO 2024 - a crescut în Spania cu părinții care au migrat, joacă la un club din Spania și a fost selecționat la echipa națională.
De asemenea, România are în lotul olimpic de gimnastică o sportivă crescută în Statele Unite - Lilia Cosman.
Nadia Comăneci spune că un copil trebuie dus de mic la cât mai multe sporturi. De ce?
„Copilul care face sport învață anumite lucruri importante pentru viață, de care se va lovi când devine adult. Învață responsabilitate, învață că trebuie să ajungă la timp la antrenamente, ce înseamnă greșeala, că în sport, cădem de fiecare dată și ne ridicăm și mergem mai departe, iar cădem și iar ne ridicăm și mergem mai departe. Viața este identică”, povestește prima gimnastă din istoria Jocurilor Olimpice care a primit nota zece, la Olimpiada din 1976, de la Montreal.
Cea mai cunoscută sportivă româncă sfătuiește autoritățile să ia măsuri: „Trebuie să mișcăm ceva. Dacă nu, iar ne trezim, după 20 de ani, că suntem în același loc!”
Duminica viitoare, pe 7 iulie, Europa Liberă vă arată ce se întâmplă cu Centrul Sportiv de la Onești. De ce ajung acolo autocare cu turiști americani și de câți bani are nevoie clubul pentru renovarea sălilor istorice în care s-au antrenat mai mulți campioni olimpici ai României, printre care și Nadia.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
