Fără să fie declarată, principala temă a întâlnirii ar urma să fie intenția lui Salvini de a strânge în jurul său, după alegerile europarlamentare de la finele lunii mai, un grup suficient de mare de eurodeputați, încât să poată influența viitoarea politică a UE.
Deocamdată 11 guverne din Uniunea Europeană includ populiști euroscepici, care-și spun și suveraniști. Adică guvernele să fie suverane în statele lor, iar UE să nu se mai amestece. Deși Dragnea nu a confirmat prezența, e posibil ca PSD să trimită un reprezentant cu mai puțină vizibilitate, la fel cum va face premierul ungar Viktor Orban, al cărui partid a fost suspendat luna trecută din Partidul Popular European. Dragnea ar vrea să fie lângă amicul său Salvini, dar se teme că nu va face față criticilor. Mai ales că zilele acestea, Frans Timmermans, candidatul socialiştilor europeni la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, a spus că „un partid care nu respectă statul de drept şi drepturile fundamentale” nu poate rămâne în Partidul Socialiștilor Europeni.
Astfel de presiuni ar putea ține de campania electorală, fiindcă după alegeri atât popularii, cât și socialiștii vor trebui să strângă rândurile în fața populiștilor naționaliști.
Acum o lună și jumătate, vice-premierul italian, Matteo Salvini, care este liderul Ligii Nordului i-a trimis o scrisoare lui Liviu Dragnea, potrivit presei italiene. Este vorba despre „o invitație de a colabora în viitor”
Nu este primul gest de apropiere, astă toamnă, Salvini, care ocupă și portofoliul de ministru al Internelor a fost invitat la București de omologul său român, Carmen Dan. Întâlnirea cu reprezentanta română a Internelor a fost însă doar un pretext pentru întâlnirea lui cu liderii PSD, partid care se apropie cel mai mult în România de tendinețele populiștilor italieni.
După întrevederea cu Dragnea, liderul italian a făcut un rezumat al punctelor comune pe care cei doi și le-au descoperit reciproc:
„Uniunea Europeană nu poate interveni cu voturi şi ameninţări pentru a bloca alegeri ale unor parlamente şi ale unor guverne”, crede Salvini, care prevede sfârșitul UE, dacă aceasta continuă să susțină „interesele multinaţionalelor și banii lui Soros” atunci „lucrurile nu vor mai merge bine”. La fel ca liderii PSD, vicepremierul Italian, care ar vrea să se impună ca lider al euroscepticilor europeni promite că această facțiune va susține „dreptul suveran al popoarelor de a propune și aproba în Parlament propriile legi, fără ca de la Bruxelles să poată sosi veto-uri sau amenințări”
Ultimul Index care analizează populismul în legătură cu autoritarismul scoate în evidență că peste 70 de milioane de europeni, adică circa 30% din electoratul UE, au votat la ultimele alegeri din țările lor cu formațiuni populiste. Authoritarian Populism Index este publicat anual TIMBRO, o organizație suedeză extrem de influentă anunță că populismul ca a devenit a treia forță din Europa, care combină atât mișcări de extremă dreapta, cât și formațiuni care se declară de stânga.
Ce definește formațiunile populiste?
1) ostilitate faţă de globalizare
2) antipatie faţă de tot cee ace se întâmplă în afara țării
3) puternică opoziţie faţă de fenomenul migraţiei
4) susţinere puternică a politicilor de asistenţă social
5) scepticism marcat faţă de pieţele libere, capitalism, lumea financiară şi marile multinaţionale
6) susţinere puternică atât a unui stat puternic, care susţine cu tărie identitatea naţională tradiţionalistă, dar șiidentitatea europeană în contrast cu lumea din afara UE, cu excepția Rusiei
Cu toate că Matteo Salvini și-a asigurat prietenia multor lideri din statele UE, care mizează pe acest tip de populism, cei mai mulți dintre ei nu vor veni la întâlnirea suveraniștilor, pe care liderul Italian o organizează la Milano.
Vor fi reprezentanți din 20 de partide populist-naționaliste, dar vor fi absenți marii lideri: Viktor Orban, care îl numise astă-vară pe Salvini „eroul meu” va lipsi potrivit presei ungare, Marine Le Pen este ocupată cu alegerile europene, iar liderul german al AfD,extremistul Joerg Meuthen nu a confirmat prezența. Aceste absențe sunte semnificative, de aceea Conferința organizată de Matteo Salvini sub titlul „Spre o Europă a bunului simț” nu-l va confirma deci pe vicepremierul italian ca lider informal al extremiștilor de pe continent, chiar dacă va arăta că numărul formațiunilor populist-extremiste este în creștere.
E posibil ca în Parlamentul European să intre după alegerile din luna mai circa 250 de eurodeputați eurosceptici, dintr-un total de 705, dar deocamdată aceștia sunt divizați, deci slabi. Bătălia liderilor lor pentru influență îi va ține deocamdată pe aceștia departe de pârghiile de comandă ale UE. Nimeni nu știe ce s-ar întâmpla dacă un eventual grup al naționaliștilor ar pune mâna pe puterela Bruxelles
