De la Dayton la Riad: Ar putea diplomația „navetei” să pună capăt războiului din Ucraina?
Arhitectul acordurilor de pace de la Dayton, Richard Holbrooke (stânga), discută cu Carl Bildt, șeful Misiunii OSCE în Bosnia-Herțegovina, la Sarajevo, în septembrie 1996.
Eforturile diplomatice de a pune capăt conflictului din Ucraina au intrat într-o nouă etapă, după ce delegațiile rusă și ucraineană s-au aflat săptămâna trecută la Riad.
Totuși, cele două părți nu se întâlnesc față în față. Pentru a media o încetare a focului și a pune bazele unei păci de lungă durată, negociatorii americani folosesc așa-numita diplomație a navetei, organizând întâlniri separate atât cu Rusia, cât și cu Ucraina.
Este o strategie care, spun diplomații, seamănă foarte mult cu negocierile care au pus capăt războiului din Bosnia, în urmă cu 30 de ani.
Acordurile de pace de la Dayton, încheiate în noiembrie 1995 la baza aeriană Wright-Patterson din Dayton, Ohio, au fost rezultatul unui proces diplomatic intens de tip navetă a SUA cu liderii bosniaci, sârbi și croați.
Cum a funcționat diplomația navetei
Întâlnirile din capitala saudită din 23-25 martie pentru încetarea războiului din Ucraina, aflat acum în al patrulea an, seamănă într-o oarecare măsură cu procesul de la Dayton, spune Christopher Hill, fost ambasador al SUA în Serbia și Macedonia de Nord.
În calitate de adjunct al lui Richard Holbrooke, negociatorul șef al SUA și „arhitectul” acordurilor de la Dayton, Hill a fost implicat îndeaproape în procesul de pace.
„Am constatat că, atunci când se întâlneau, țineau numai discursuri despre divergențele lor și despre motivul pentru care ei au dreptate și cealaltă parte greșește. Așa că am descoperit că diplomația navetei este un instrument mult mai eficient”, explică Hill.
Președintele sârb, Slobodan Milosevic (stânga), președintele bosniac, Alija Izetbegovic (centru), și președintele croat, Franjo Tudjman (dreapta), parafează acordul de pace după 21 de zile de discuții la Wright-Patterson Air Force Base din Dayton, Ohio, la 21 noiembrie 1995.
Diplomații americani au organizat întâlniri la Belgrad, Zagreb și Sarajevo, precum și la Geneva, în încercarea de a încheia un acord de pace. Scopul, spune Hill, a fost de a obține imagini reale a ceea ce își doreau părțile și apoi de a restrânge aceste arii. „În cele din urmă, spre sfârșitul procesului de la Dayton, am început să îi aducem împreună în aceeași încăpere”, își amintește el.
Această metodă, spune Hill, a fost folosită de numeroase ori de Henry Kissinger, secretarul de stat al SUA în mandatul președintelui Richard Nixon, precum și de negociatorii din Orientul Mijlociu. „Dar cred că a avut mai mult succes cu Bosnia”, adaugă el.
Christopher Hill (fotografie de arhivă)
Acordurile de la Dayton au fost în cele din urmă semnate la Paris pe 14 decembrie 1995 și au marcat sfârșitul unui conflict care s-a soldat cu 100.000 de morți, 2 milioane de refugiați și o țară nouă, Bosnia, în ruine.
Mate Granic, care a fost adjunctul negociatorului șef al președintelui croat Franjo Tudjman în timpul procesului de la Dayton, spune că diplomația navetei este utilă atunci când pozițiile părților sunt foarte îndepărtate.
„Ucraina caută o pace justă, în timp ce Rusia a spus clar că nici măcar nu vrea să discute despre teritoriile ocupate. Moscova refuză, de asemenea, să accepte forțe NATO de menținere a păcii sau ajutoare militare suplimentare pentru Ucraina”, spune Granic. „Având în vedere acest lucru, diplomația navetei este un punct de plecare logic”.
Un participant la procesul de la Dayton, Nebojsa Vujovic, membru al delegației conduse de liderul sârb Slobodan Milosevic, spune că actualele tactici ale SUA cu Ucraina și Rusia ar putea eventual să le apropie - la fel cum a reușit Richard Holbrooke în anii 1990.
Războiul bosniac: de la moarte și distrugere, la Dayton
1/15
O familie se refugiază într-o pivniță la Sarajevo în 6 iunie 1992, în timpul unui bombardament asupra capitalei bosniace. Luptele continuă, în ciuda unui acord mediat de Națiunile Unite privind redeschiderea aeroportului și retragerea armatei sîrbilor bosniaci din centrul orașului.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
2/15
Turnurile gemene UNIS ard de-a lungul așa-numitei „Alei a lunetiștilor” din centrul orașului Sarajevo, în timp ce bombardamentele continuă neîntrerupt, în 9 iunie 1992. Poreclite „Momo” și „Uzeir”, după un popular duo comic sîrbo-bosniac, clădirile au fost grav avariate în timpul asedierii capitalei Bosniei, dar au rămas în picioare, devenind un simbol al rezistenței orașului.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
3/15
Un tată și fiul său fug în cartierul olimpic Dobrinjia, în încercarea de a se adopsti de tirurile lunetiștilor, 4 ianuarie 1993.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
4/15
Comandantul sîrbilor bosniaci Radko Mladici discută cu liderul sîrbilor bosniaci Radovan Karadjici la Pale, Bosnia-Herțegovina în 5 august 1993. Ambii se află acum în arest și sînt judecați pentru crime de război la Tribunalul penal internațional de la Haga.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
5/15
Din cauza lipsei de combustibili, militari ai armatei bosniace folosesc un cal și o căruță pentru a transporta alimente în cartierul Sarajevo Nou, din apropiere de aeroport, 5 ianuarie 1995.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
6/15
Refugiați bosniaci sînt evacuați de la Srebrenița într-un camion al Agenției ONU pentru refuguați în 31 martie 1993. Nu departe de Srebrenița, ONU înființase o zonă sigură, dar patru luni mai tîrziu, în iulie, peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani au fost aveau să fie măcelăriți de sîrbii bosniaci, în cel mai atroce masacru de la al doilea război mondial încoace.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
7/15
Membri ai forțelor olandeze de mențienere a păcii stau de vorbă cu luptători musulmani la Vares, 1 martie 1994.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
8/15
Acești oameni au avut noroc. Cam 10.000 de refugiați din Srebrenița urcă în autobuze la o tabără de la o bază ONU la aeroportul de la Tuzla, în 14 iulie 1995. Trei zile mai devreme,în 11 iulile, forțele sîrbilor bosniaci începuseră masacrarea a peste 8.000 de bărbați și băieși musulmani în enclava de est a orașului, aucîndu-le cadavrele în gropile comune din pădurile care înconjoară orașul.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
9/15
Duhoarea morții. Un croat se ține de nas în timp ce ajută la colectarea cadavrelor descompuse a 15 oameni lăsate să putrezească într-o poiană în nordvestul Bosniei, în 16 octombrie 1995. Numeroase gropi comune au fost descoperite după ce retragerea sîrbilor din nordvestul Bosniei.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
10/15
Delegații pozează înaintea începerii tratativelpr de pace balcanice posează în 31 octombrie 1995, în apopiere de Dayton, statul american Ohio. De la stînga la dreapta: Richard Holbrooke, sistentul secretarului de stat american pentru afaceri europene și canadiene, Franjo Tudjman, președintele Croației, Alija Izetbegovici, președintele Bosniei-Herțegovina, Warren Christopher, secretarul de stat american, Slobodan Milolevici, președintele Srbiei.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
11/15
Liderii semnează proiectul declarației de la Dayton în 21 noiembrie 1995, la terminarea tratativelor de pace la baza aeriană Wright Patterson, din apropiere de Dayton, Ohio. președintele sîrb Skobodan Miloșevici e așezat al doilea din stînga. La stînga lui sînt președintele bosniac Alija Izetbegovici, președintele croat Franjo Tudjman, și secretarul de stat american Warren Christopher.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
12/15
Tineri sîrbi bosniaci sărbătoresc acordul de pace de la Dayton în orașul bosniac Banja Luka, 21 noiembrie 1995.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
13/15
O femeie sîrbo-bosniacă stă în casa ei goală înainte de a părăsi orașul bosniac Odzak în 11 decembrie 1995. Ea s-a aflat între cei 19.000 de sărbi bosniaci care au fost relocați după ce orașul a fost trecut sub controlul guvernului bosniac, conform acordului d ela Dayton.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
14/15
Un convoi al Armatei I americană transportă ambarcațiuni și pontoane la Slavonski Brod, 13 decembrie 1995. Militarii americani vor construi, potrivit acordului de pace de la Dayton, un pod peste rîul Sava care leagă Bosnia și Croația.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
15/15
Melica Saric, o mamă sîrbo-bosniacă, jelește la mormîntul fiului ei Velimir în 24 decembrie 1995 la Sarajevo. El a fost ucis aproape de sfîrșitul războiului, în octombrie 1995, în apropiere de linia frontului în suburbiile din Sarajevo controlate de sîrbii bosniaci.
A fost cel mai sângeros conflict la care a fost martoră Europa de la al dopilea război mondial încoace. Între 1992-1995, aproape 100.000 de oameni au fost uciși în războiul bosniac care a izbucnit după dezmembrarea Iugosaviei. Vărsarea de sânge a încetat când părțile beligerante au semnat acordul de pace de la Dayton în 21 noiembrie 1995. Iată, douăzeci de ani mai tîrziu, cîteva imagini cutremurătoare ale acelui război și din timpul eforturile de a încheia pacea.
Secvența anterioară
Secvența următoare
„Faptul că [președintele american Donald] Trump și [președintele rus Vladimir] Putin vorbesc la telefon, precum și Trump și [președintele ucrainean Volodimir] Zelenski, în timp ce emisarul american vizitează Kievul și Moscova și îi raportează lui Trump, înseamnă că diplomația navetei aduce actualmente lucrurile într-un punct în care ar putea să apară un acord inițial de încetare a focului”, spune Vujovic.
După încheierea discuțiilor din Arabia Saudită săptămâna trecută, Statele Unite au anunțat acorduri separate cu Rusia și Ucraina privind eforturile de a opri atacurile asupra instalațiilor energetice din ambele țări și pentru interzicerea utilizării forței în Marea Neagră.
Învățăminte de la Dayton
Holbrooke a numit cândva acordul de la Dayton o „pace imperfectă”. Acordul a creat două entități - Republika Srpska și Federația Bosniei și Herțegovinei - trei popoare constitutive, un district, zece cantoane și o președinție compusă din trei membri. În ciuda încercărilor din 2006 și 2009 de a modifica acordurile de la Dayton - a căror anexă servește drept Constituție a țării - nu au fost puse în aplicare modificări substanțiale.
Reflectând asupra procesului de la Dayton, trei decenii mai târziu, și asupra lecțiilor care ar putea fi învățate pentru negocierile viitoare, inclusiv cele dintre Ucraina și Rusia, Hill insistă asupra importanței angajamentului continuu.
„Cred că acest lucru va fi necesar. Nu puteți spune pur și simplu: 'Ei bine, problema s-a rezolvat. Vom trece la următoarea'”, spune Hill.
Ar putea exista, în viitor, o întâlnire între Putin și Zelenski? Hill crede că este puțin probabil.
„Cred că Putin ne-a asigurat că va exista dușmănie între Ucraina și Rusia pentru multe generații”, spune Hill. „Și, prin urmare, nu aș încerca să îi pun împreună [pentru] ca ei să simtă cumva că sunt frați sau ceva de genul ăsta, pentru că asta nu se va întâmpla.”
Cu toate că Bosnia continuă să fie măcinată de dezbinare și disfuncționalități, ea a cunoscut aproape trei decenii de pace - făcând din Dayton unul din cele mai de succes acorduri de pace din istoria modernă.
Potrivit negociatorului croat Granic, succesul acordului de la Dayton constă în faptul că a fost un compromis cu o bază suficient de solidă. „Dar, desigur, sunt [încă] necesare eforturi și negocieri suplimentare”, adaugă el.
Fostul diplomat sârb Vujovic este de acord. „A stabilit o pace care a durat aproape 30 de ani. Dayton... a prevenit distrugerea și pierderea de vieți omenești și, în același timp, a creat două entități care au rămas stabile, permițând o anumită formă de coexistență”, spune el.
Deși acordul din 1995 a avut lacunele sale, Hill subliniază că Statele Unite nu au impus nimic nimănui. „Am fost mediatori”, spune el. „Am încercat să obținem lucruri cu care ambele părți - de fapt, trei părți - să poată trăi. Acest lucru a fost greu de făcut.”
În cele din urmă, războaiele se termină, notează Hill, iar atunci când te uiți la modul în care acestea se încheie, diplomația joacă de obicei un anumit rol.
„Rămâne de stabilit cât de mare este acest rol. Cred că există o logică pentru încheierea acestui război. Știți, cu siguranță Ucraina a fost distrusă, dar cred că, în multe privințe, Rusia a suferit daune profunde, și nu doar din cauza dronelor, ci și din perspectiva modului în care este percepută în lume”, spune el.
„Nu cred că cineva se va mai uita la ruși la fel. Trebuie să se termine. Dar cum se va termina, este greu de spus”.
Articol publicat inițial pe rferl.org și tradus de Europa Liberă Moldova
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
