Linkuri accesibilitate

200 de personalități din România cer autorităților susținerea drepturilor omului din Belarus


Marșul Noului Belarus, 23 august 2020
Marșul Noului Belarus, 23 august 2020

Peste 200 de personalități din România și din diaspora și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale cer autorităților române și președintelui Klaus Iohannis, premierului Ludovic Orban și ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, o poziție fermă din partea statului român în susținerea societății civile și a drepturilor omului în Belarus.

„Românii au trăit o revoluție sângeroasă și nu sunt străini nici de represiuni recente ale protestelor pașnice, cum ar fi cele din 10 august 2018, cu exact doi ani înainte de evenimentele din Belarus. Mai mult decât atât, aceleași metode de tortură descrise de cetățenii încarcerați în Belarus (cum ar fi, de exemplu, cei forțați să treacă încolonați printre membrii forțelor de ordine care, din dreapta și din stânga, îi lovesc cu bastoane de cauciuc) au fost descrise și de cetățeni români arestați în timpul Revoluției din 1989. Așadar, România nu trebuie să stea deoparte când poporul bielorus are nevoie de solidaritate internațională”, se arată în textul scrisorii deschise.

Textul integral al scrisorii:

Cerem o poziție fermă în susținerea societății civile și a drepturilor omului în Belarus din partea Statului Român

24 august 2020

Stimate Domnule Președinte Klaus Iohannis,
Stimate Domnule Prim-ministru Ludovic Orban,
Stimate Domnule Ministru al Afacerilor Externe Bogdan Aurescu,

Românii au trăit o revoluție sângeroasă și nu sunt străini nici de represiuni recente ale protestelor pașnice, cum ar fi cele din 10 august 2018, cu exact doi ani înainte de evenimentele din Belarus. Mai mult decât atât, aceleași metode de tortură descrise de cetățenii încarcerați în Belarus (cum ar fi, de exemplu, cei forțați să treacă încolonați printre membrii forțelor de ordine care, din dreapta și din stânga, îi lovesc cu bastoane de cauciuc) au fost descrise și de cetățeni români arestați în timpul Revoluției din 1989. Așadar, România nu trebuie să stea deoparte când poporul bielorus are nevoie de solidaritate internațională.

Tocmai de aceea ne așteptăm ca Președintele și Guvernul nostru să aibă o poziție fermă în sprijinul drepturilor fundamentale ale bielorușilor, precum alegeri libere și corecte, încetarea torturii și a tratamentelor degradante, dreptul la întrunire și proces echitabil, în contextul în care, după alegerile prezidențiale din 9 august 2020, teroarea a fost dezlănțuită de către regimul ilegitim condus de Alexandr Lukașenko în Belarus împotriva propriilor cetățeni pașnici.

Reprezentanți ai mai multor ONG-uri, membri și reprezentanți ai societății civile, artiști și oameni de cultură, răspundem apelului adresat comunității artistice internaționale de către Svetlana Sugako și Nadia Brodskaia, directoare ale teatrului BFT (Belarus Free Theatre), arestate în 9 august 2020 și încarcerate în condiții inumane, și al căror teatru, deși aplaudat și premiat în lumea liberă, este scos în afara legii în țara lor. Apelul artistelor poate fi găsit aici, iar o relatare detaliată a tratamentului inuman la care au fost supuse artistele se găsește în The New Yorker.

Teatrul Național Yanka Kupala, Corul Filarmonicii Naționale, Opera Națională, Galeria Națională de Artă și mulți artiști din Belarus s-au alăturat protestelor sau au intrat în grevă, iar repercusiunile nu au încetat să apară. De exemplu, Paval Latușko, fost Ministru al Culturii și actual membru al Consiliului de Coordonare din Belarus, a fost demis din funcția de director al Teatrului Yanka Kupala.

Prin această scrisoare deschisă vă solicităm să interveniți urgent, onest și ferm prin toate canalele și mijloacele de care dispuneți în sprijinul cetățenilor din Belarus, care în aceste zile demonstrează pașnic, în număr foarte mare, în întreaga țară. Am urmărit declarația de presă din 19 august a Domnului Președinte Klaus Iohannis și ne bucurăm să știm că acesta s-a aliniat poziției oficiale a Uniunii Europene care a solicitat „încetarea imediată a violențelor și eliberarea persoanelor reținute ilegal”, arătând că „este necesară investigarea transparentă a tuturor abuzurilor, iar cei vinovați să fie trași la răspundere”.

Din nefericire, în contextul derulării rapide a evenimentelor în Belarus, această poziție nu mai este suficientă întrucât, după câteva zile de acalmie, în care forțele de ordine fidele lui Alexandr Lukașenko nu au mai bătut și arestat, iar o parte dintre cetățenii deținuți ilegal au fost eliberați, sunt semne foarte clare că se dezlănțuie din nou teroarea pe străzile din Belarus, lucru de altfel anunțat în mod public de însuși dictatorul din Belarus în discursul lui amenințător din 19 august.

Scene de bătaie și rețineri care au fost postate din nou prin rețeaua Telegram, pe canale precum Nexta Live, Radio Svaboda sau Free Belarus News, sunt greu de privit. Represiunea e pur și simplu barbară, sălbatică. Protestatari pașnici, jurnaliști sau simplii trecători sunt ridicați, bătuți în plină stradă si băgați în autobuze care îi transportă în diverse centre de detenție, unde sunt iar bătuți, torturați. În celule pentru câțiva inși sunt înghesuiți zeci de arestați, fără mâncare, apă sau asistență medicală. După eliberarea unora dintre prizonieri, rapoartele și mărturiile medicilor care semnalează zeci de violuri la care au fost supuși în arest atât femei, cât și bărbați din Belarus, nu lasă urme de îndoială.

Reprezentanți ai protestatarilor dispar de la domiciliu și nimeni nu mai știe nimic despre ei. Dmitri Kudelevici, de exemplu, membru al comitetului de grevă al întreprinderii de îngrășăminte Belaruskali, din Salihorsk, sau Evgheni Bohvalov, organizator al grevei de la Întreprinderea de Automobile Minsk, au fost arestați în ultimele zile. Unii dintre cei reținuți au fost eliberați între timp, apoi arestați din nou.

Dar bestialitatea regimului Lukașenko nu s-a oprit la tortură. Numărătoarea celor care își pierd viața este departe de a se fi oprit. Moartea lui Ghenadi Șutov, din Brest, tocmai a fost anunțată într-o declarație seacă a autorităților: „Raportăm cu regret că, pe 19 august, cetățeanul Republicii Belarus Ghenadi Șutov a murit.”

Despre Aleksandr Taraikovski, de 34 de ani, care și-a pierdut viața, împușcat pe 10 august, autoritățile susțin mincinos că avea material explozibil în mână, dar imaginile publicate de Associated Press arată clar că el protesta pașnic, cu mâinile goale, și a fost împușcat de la o distanță mică.

Există dovezi suficiente, adunate de grupuri de opoziție și observatori independenți, care arată că este exclusă varianta ca Alexandr Lukașenko să fi câștigat alegerile. De asemenea, există destule dovezi că președintele ales al poporului bielorus este Svetlana Tihanovskaia. Protestele a sute de mii de cetățeni bieloruși din toate categoriile sociale, în întreaga țară, care își riscă locul de muncă, integritatea fizică și viața, vin să întărească acest rezultat. Dovezile sunt dintre cele mai diverse, de la exit-poll-uri independente și secții de vot de pe tot cuprinsul țării, care au publicat cu curaj rezultate reale ale alegerilor, până la cele peste un milion de voturi înregistrate online. Asta în contextul în care chiar și mărturii oneste și curajoase despre simpla prezență într-o comisie electorală din Belarus pun viața cetățenilor în pericol: Konstantin Șișmako, de 29 de ani, care a refuzat să semneze protocolul mincinos la secția din care făcea parte, a fost găsit mort într-o pădure, pe 19 august.

Facem un apel, prin această scrisoare deschisă, să luați atitudine prin acțiuni urgente și ferme:

• deschiderea unor canale oficiale de comunicare cu Svetlana Tihanovskaia și Consiliul de Coordonare din Belarus;

• transmiterea clară a poziției de nerecunoaștere ca președinte ales a lui Alexander Lukașenko;

• stabilirea unui termen pentru transferul de putere, prin dialog, de la fostul președinte și actualul uzurpator al puterii în Republica Belarus, Alexander Lukașenko, la opoziție, iar dacă acest transfer de putere nu este posibil, recunoașterea Svetlanei Tihanovskaia ca președinte interimar până vor avea loc alegerile libere;

• dacă Alexander Lukașenko va refuza dialogul și va continua să răspundă prin forță, vă rugăm să luați în calcul retragerea acreditării Ambasadorului Republicii Belarus în România, în semn de protest pentru evenimentele sângeroase de pe tot cuprinsul Republicii Belarus și, dacă regimul Lukașenko continuă represiunea împotriva propriilor cetățeni și nu este deschis la dialog cu societatea din Belarus, încetarea relațiilor diplomatice.

Urmând exemplul altor state est-europene, România trebuie să fie gata să își deschidă granițele pentru cetățeni bieloruși dacă situația umanitară o cere și să acorde vize, în regim de urgență, pentru cetățenii bieloruși persecutați de actualul regim.

În lipsa unei poziții ferme din partea României, ne facem părtași la tragedia poporului bielorus. Atât noi, cât și Guvernul nostru, trebuie să apărăm valorile europene prin declarații publice, oneste, care nu trebuie autocenzurate de frica unui dictator.

În speranța că mesajul nostru nu va rămâne fără ecou,

Semnează:

Ada Gales, actriță Teatrul Național Bucureşti
Ada Solomon, producător de film
Adi Tudose, fotograf
Adina Dinițoiu, critic literar
Adina Pintilie, regizoare de film, producătoare evenimente culturale – Asociația Culturală Manekino
Adrian Cioflâncă, istoric (CNSAS, CSIER)
Adrian Lăcătuș, Director Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov
Adrian Niculescu, SNSPA, vice-presedinte al IICCMER
Adrian Popescu, scriitor
Alex Călin, actor Teatrul Excelsior
Alex Goldiș, critic și istoric literar
Axel Moustache, actor Teatrul Național Bucureşti
Alexandra Tănăsescu, jurnalist, Culturaladuba
Alexandru Matei, scriitor
Alexandru Potocean, actor Teatrul Național Bucureşti
Alexandru Solomon, regizor de film
Alina Purcaru, critic literar
Ana Blandiana, scriitoare
Ana Covalciuc, actriță
Ana Ioana Macaria, actriță Teatrul Bulandra
Ana Maria Moldovan, actriță Teatrul Odeon
Anamaria Antoci, producător de film
Anca Damian, producător și regizor de film, scenarist, manager cultural (Asociația Română a Femeilor în Cinema)
Anca Măniuțiu, Prof. dr., Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, Facultatea de Teatru și Film
Anca Oroveanu, istoric de artă
Andrei Tănăsescu, curator, membru al comitetelor de selecție – Venice Days și Vilnius Film Festival
Andreea Nae, producător delegat, Departamentul de Comunicare al Teatrului Național Bucureşti
Andrei Cornea, eseist și istoric de artă
Andrei Crețulescu, regizor de film și scenarist
Andrei Finți, actor Teatrul Național Bucureşti
Andrei Oișteanu, cercetător, Academia Română
Andrei Pleșu, scriitor, fost Ministru de Externe
Andrei Ujică, regizor de film
Andrei Ursu, membru în CA al Fundației Gheorghe Ursu, cercetător afiliat la CNSAS
Angela Furtună, scriitoare
Armand Calotă, actor Teatrul Național Bucureşti
Armand Goșu, istoric
Bogdan Crețu, istoric literar
Bogdan Ghiu, scriitor, membru al CD PEN România
Brândușa Mircea, actriță Teatrul Național Bucureşti
Brîndușa Armanca, jurnalist
Brîndușa Palade, profesor asociat, SNSPA
Caius Dobrescu, scriitor
Camelia Doru, președinte Fundația ICAR
Carmen Bendovski, manager cultural
Carmen Lidia Vidu, regizor de teatru
Carmen Mușat, critic literar și manager cultural, manager ”Observatorul Cultural”
Cassian Maria Spiridon, scriitor
Călin Mihăilescu, scriitor
Călin Vlăsie, scriitor
Cătălin Cioabă, Universitatea București
Cătălin Moise, regizor de film
Cecilia Ștefănescu, scriitoare
Cezar Paul-Bădescu, scriitor
Ciprian Ciocan, director executiv, Fundația Comunitară Sibiu
Ciprian Nicula, actor Teatrul Național Bucureşti
Claudiu Bleonț, actor Teatrul Național Bucureşti
Codruța Crețulescu, producător de film
Constantin Dogioiu, actor Teatrul Bulandra
Corin Braga, scriitor și critic literar
Corina Bernic, scriitoare și traducătoare
Cornel Brad, fotograf (Oameni.Putere.România)
Cosmin Costinaș, director Para Site Art Centre, Hong Kong
Cosmin Perța, scriitor
Cosmina Olariu, actriță Teatrul Național Bucureşti
Crina Semciuc, actriță Teatrul Național Bucureşti
Cristian Mungiu, regizor de film
Cristina Guseth, Freedom House România
Cristina Lilienfeld, coregraf, director artistic al Asociației Pentru Teatru și Carte PETEC
Dan Crudu, actor
Dan Grigore, muzician
Dan Perjovschi, artist
Dan Stanciu, scriitor
Daniela Luca, poetă şi eseistă
Denisa Comănescu, editoare și poetă
Diana Dumbravă, actriță Teatrul Național Bucureşti
Doina Jela, scriitoare, Membru Fondator AZIR/AEJ
Dorina Oarga, manager cultural
Dragoș Ciulinaru, sociolog Make a Point
Eduard Adam, actor Teatrul Național Bucureşti
Elena Liliana Popescu, scriitoare și matematician
Emil Moise, Președinte Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință
Eugenia Gusilov, fondator Romania Energy Center
Evelina Morar, Evoluție În Instituție
Florentina Tilea, actriță Teatrul Național Bucureşti
Florin Călbăjos, actor Teatrul Național Bucureşti
Florin Iaru, scriitor
Florin Iepan, regizor de film
Gabriel Andreescu, director, Noua Revistă de Drepturile Omului
Gabriela Adameșteanu, scriitoare
Gabriela Hamzescu, departamentul comunicare Teatrul Național Bucureşti
Gabriela Mirescu-Gruber, politolog
Gelu Vlașin, poet și eseist
George Mihalache, arhitect
Gheorghe Ardeleanu, scriitor
Gianina Cărbunariu, regizor de restructured
Iaromira Popovici, jurnalistă
Ioan Andrei Ionescu, actor Teatrul Național Bucureşti
Ioana Cistelecan, scriitoare
Ioan Matiuț, poet
Ioana Ieronim, scriitoare
Ioana Nicolae, scriitoare
Ioana Păun, regizoare de teatru
Irina Cojar, actriță Teatrul Național Bucureşti
Irina-Margareta Nistor, critic de film
Irina Movilă, actriță Teatrul Național Bucureşti
Irina Pienaru, arhitectă și cercetător, TU Berlin
István Teglás, actor Teatrul Național Bucureşti
Iulia Pană, poetă și artist vizual
Iulian Boldea, scriitor
Lari Giorgescu, actor Teatrul Național Bucureşti
Laurențiu Brătan, critic de film și manager cultural – Make a Point
Lia Faur, scriitoare
Lidia Vianu, critic literar și traducătoare
Ligia Soare, traducătoare
Liviu Andreescu, Universitatea din București
Liviu Antonesei, scriitor
Liviu Lucaci, actor Teatrul Național Bucureşti, rector al UNATC
Liviu Tofan, jurnalist
Lucian Micu, Asociația Develop Sibiu
Lucian Nastasa-Kovács, istoric, Cluj
Luiza Pârvu, regizor de film, lector universitar
Luiza Șora, scriitoare
Luiza Zamora, istoric de artă, Asociația 37
Magda Cârneci, membru al Comitetului Director al PEN România și al GDS
Maria Roth, profesor, Universitatea Babeș-Bolyai
Marian Coman, prozator și jurnalist
Marian Rădună, Asociația Geeks for Democracy
Marina Palii, actriță
Marius Manole, actor Teatrul Național Bucureşti
Marius Boeriu, Președinte, Asociația 15 noiembrie 1987 Brașov
Mădălin Hodor, istoric
Mădălina Roșca, regizor de film, manager cultural – Make a Point
Medeea Marinescu, actriță Teatrul Național Bucureşti
Melinda Boros, producător de film
Michael Shafir, politolog
Mihaela Michailov, dramaturg
Mihaela Sârbu, actriță, profesor UNATC
Mihai Calotă, actor Teatrul Național Bucureşti
Mihai Călin, actor Teatrul Național Bucureşti
Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog, profesor universitar emerit (UAIC, Iași)
Mihai Măniuțiu, regizor de teatru, manager Teatrul Național Cluj-Napoca
Mihai Șora, filozof și eseist
Mihai Demetriade, consilier superior Direcția Cercetare, CNSAS
Mihai Mitrică, producător, manager cultural
Mircea Dan Duță, poet, traducător, membru PEN Ro și PEN Cz
Mona Petre, artist vizual, fondatoare Ierburi Uitate și Grădina Istorică
Monica Davidescu, actriță Teatrul Național Bucureşti
Monika Tompos, Asociația Develop Sibiu
Mircea Cărtărescu, scriitor
Mircea Kivu, sociolog
Mona Nicoară, regizor de film
Natalia Călin, actriță Teatru Național Bucureşti
Nelia German, arhitectă
Nicolae Coande, scriitor
Ofelia Prodan, poetă
Ovidiu Cuncea, actor Teatrul Național Bucureşti
Paul Arne Wagner, regizor de film și fotograf – Make a Point
Péter Demény, scriitor și traducător
Péter Eckstein-Kovács, avocat, fost parlamentar
Petre M. Iancu, jurnalist, Deutsche Welle
Radu Filipescu, inginer, fost președinte al Grupului pentru Dialog Social, fost deținut politic
Radu F. Alexandru, dramaturg
Radu Jude, regizor de film
Radu Paraschivescu, scriitor
Radu Pavel Gheo, scriitor și traducător
Radu Polizu, FlyingMonk Films
Radu Ulmeanu, scriitor
Radu Sergiu Ruba, scriitor
Radu Vancu, președinte PEN România
Raluca Grosescu, cercetător
Raluca Petra, actriță Teatrul Național Bucureşti
Răzvan Orășanu, președinte Asociația Ține de Noi
Răzvan Popa, actor Teatrul Național Bucureşti
Richard Bovnoczki, actor Teatrul Național Bucureşti
Riri Sylvia Manor, poetă
Romanița Iordache, cercetătoare de drepturile omului, copreședintă ACCEPT
Romulus Bucur, poet și eseist
Ruxandra Cesereanu, scriitoare
Ruxandra Gubernat, regizor de film documentar și cercetător, Demodocs
Sabin Orcan, jurnalist
Sebastian Reichmann, scriitor
Silvia Călin, coregrafă
Simona-Grazia Dima, poetă și critic literar
Simona Sora, scriitoare
Simona Sterca, arhitect
Smaranda Baciu, scriitoare
Smaranda Enache, copreședintă Liga Pro Europa
Smaranda Găbudeanu, artist, președinte al Asociației Pentru Teatru și Carte PETEC
Sorin Ioniță, Expert Forum
Sorin Șerb, comentator Radio Europa Liberă
Sorina Tomulețiu, artist vizual
Suzana Dan, artist
Svetlana Cârstean, scriitoare și jurnalista
Ștefan Niculescu-Maier, inginer, jurnalist, fost deținut politic
Tania Popa, actriță Teatrul Național Bucureşti
Toma Peiu, cineast, doctorand la University of Colorado Boulder
Tudor Chirilă, actor Teatrul de Comedie
Vasile Igna, scriitor
Victor Bârsan, jurnalist
Victoria Milescu, poetă și critic literar
Virgil Mihaiu, scriitor
Virgil Ștefan Nițulescu, Manager Muzeul Național al Țăranului Român
Vitalie Bichir, actor Teatrul Național București
Vlad Ilicevici, producător și regizor de film, manager cultural
Vlad Massaci, regizor de tester
Vladimir Tismăneanu, profesor University of Maryland

Organizații semnatare:

Expert Forum
Fundația Gheorghe Ursu
Fundația ICAR
Grupul pentru Dialog Social
Make a Point
PEN România

XS
SM
MD
LG