Congresele PNL, PSD și UDMR au validat cu largi majorități candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din 4 mai. Nu e de mirare. După eșecul Partidului Social Democrat (PSD) și Partidului Național Liberal (PNL) la alegerile parlamentare și prezidențiale, soluțiile nu erau prea multe. Crin Antonescu s-a impus ca formulă agreată de liderii acestor partide.
În fond, în 2012 mai fusese desemnat drept candidat la prezidențiale al fostei Uniuniuni Social Liberale (USL) formată tot din PNL și PSD, care câștigase alegerile parlamentare cu o majoritate zdobitoare, de peste 60%.
Divorțul dintre Antonescu și USL din 2014 nu a fost pe cale amiabilă din simplul motiv că Victor Ponta (PSD) nu a respectat protocolul USL și a candidat el însuși la prezidențiale.
De atunci au trecut însă zece ani, în care Crin Antonescu s-a retras din politică și a trăit la Bruxelles, după cum spune, din banii soției sale, Adina Vălean, eurodeputat și fost comisar european. Intervențiile publice ale lui Crin Antonescu în toată această perioadă au fost episodice dar, cu doar câteva luni înainte de alegerile din 2024, el s-a reactivat și a lansat critici apăsate la adresa conducerii PNL și a politicii partidului.
La congresul PSD, Marcel Ciolacu s-a scuzat pentru felul în care a fost ruptă în trecut prietenia cu PSD și i-a făcut un portret măgulitor lui Crin Antonescu. Mai frumos decât îi făcuse Ilie Bolojan la Consiliul Național PNL.
Antonescu a fost tușat: „Nimeni nu a vorbit așa de frumos de mine”, a mărturisit el și a numit PSD „partid istoric”, promițând că va avea în el un partener. Normal, din moment ce înțelegerea este ca Marcel Ciolacu să rămână premier, așa cum spus chiar Antonescu la Digi24.
Crin Antonescu a încercat să câștige bunăvoința social-democraților pentru că are nevoie de voturile acestora pentru a avea șanse în alegeri. Rămâne de văzut dacă a reușit să convingă.
PSD, suveraniștii și încurcătura Ponta
Parte din activul și baronii PSD și-ar fi dorit propriul candidat la prezidențiale, așa cum au avut vreme de 35 de ani. Mulți o spun cu voce tare. Nu există însă alternativă, deoarece o candidatură a lui Marcel Ciolacu iese din discuție, mai ales după cazul Nordis.
Poate miza Crin Antonescu pe toate voturile PSD? Puțin probabil. PSD are o componentă suveranistă, nu știm cât de consistentă. Este însă posibil ca aceasta să se fi mărit ulterior anulării alegerilor. Mai multe sondaje de opinie arată o creștere a lui Călin Georgescu cu circa 15 procente de atunci și până acum, iar AUR a urcat și el, sărind de 23%.
„Crin Antonescu poate pierde voturi în favoarea unui candidat extremist cum este Călin Georgescu, dacă acesta va fi lăsat să candideze, sau în favoarea unui înlocuitor al lui, nu neapărat George Simion”, afirmă analistul politic Ovidiu Voicu.
Electoratul PSD ar mai putea fi atras de Victor Ponta, care s-a pronunțat apăsat împotriva lui Crin Antonescu și a început deja să strângă semnături pentru propria sa candidatură. Ponta nu-și ascunde simpatiile suvernaniste și nu exclude o colaborare cu Călin Georgescu.
„Electoratul PSD nu va vota ceea ce s-a decis la nivelul coaliției (Crin Antonescu, candidatul comun - n.r.)”, a spus Ponta, care probabil își va anunța curând candidatura.
Câte voturi ar putea disloca Ponta de la Antonescu este greu de estimat în acest moment.
„Nu trebuie totuși uitat că Ponta nu este foarte iubit la baza partidului, are un istoric de trădări, a părăsit partidul la greu. Antonescu este cel care a făcut marele USL împotriva lui Băsescu, cred că este mai apropiat de stilul de lucru feudal al PSD decât Ponta”, spune pentru Europa Liberă analistul Ovidiu Voicu.
Crin Antonescu și liderii PSD sunt conștienți de riscul de a pierde voturi în direcția suveranistă, de aici discursurile ultra-conservatoare, înfierarea „agresivității progresiste” și „patriotismul energetic”.
Acest tip de mesaje, din care lipsesc, e drept, tușele mistico-revizioniste ale lui Călin Georgescu, sunt destinate în primul rând propriului electorat.
Efectul Nordis asupra lui Antonescu
Recentul scandal Nordis - o schemă frauduloasă prin care apartamentele nu au fost livrate clienților sau chiar ar fi fost vândute de mai multe ori, cu o pagubă de peste 71 milioane de euro - arată rețeaua de complicități la vârful lumii politice și chiar al unor instituții ale statului.
Laura Vicol, fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, este acuzată de sprijinirea unui grup infracțional organizat și a fost arestată, alături de soțul ei, pentru 30 de zile.
Procurorii spun că banii delapidați de la clienți au fost folosiți pentru „cheltuieli voluptorii” de soții Vicol-Ciorbă: petreceri scumpe, mașini de lux, zboruri cu avioane și elicoptere private în valoare de peste 1,5 milioane de euro.
De astfel de zboruri a beneficiat și premierul Marcel Ciolacu, care se chinuie de mai multe luni să demonstreze că și-a plătit singur zborurile în compania cuplului Vicol-Ciorbă. N-a prea reușit.
Afacerea Nordis, care, din perspectiva păgubiților, nu putea avea loc fără complicitatea statului, riscă să lovească în PSD și, prin ricoșeu, în candidatul la prezidențiale.
Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, unul dintre greii partidului, admite că scandalul „afectează campania” lui Crin Antonescu.
Ce a făcut Nordis-ul e inimaginabil. Să iei banii oamenilor, să îi laşi pe oameni pe drumuri.Paul Stănescu, secretar general PSD
„Trebuie să fim sinceri, cred că afectează campania, eu cred că afectează campania, dar probabil trebuie şi argumente… Numai aşa, că domnul Ciolacu s-a urcat într-un avion şi a fost cu o companie...”, a declarat Stănescu.
Și despre promovarea Laurei Vicol în funcția de la Comisia Juridică Stănescu spune că „a fost clar o greșeală”.
Din perspectiva analistului politic Ovidiu Voicu, este posibil ca Antonescu să piardă din votanții PSD și PNL „în măsura în care nu știe să gestioneze comunicarea în relația cu Marcel Ciolacu”.
„Depinde de cum se va poziționa Antonescu în această perspectivă”, spune Ovidiu Voicu.
PNL - votul pentru Antonescu, gândul la Dan
Și la PNL lucrurile sunt complicate, pentru că în partid există voci care susțin că ar fi fost de preferat să fie sprijinită candidatura lui Nicușor Dan, primarul general al Capitalei. Asta ar fi însemnat însă o tensionare a relațiilor cu PSD, care a presat pentru un candidat comun la prezidențiale.
Cei care pledează pentru Nicușor Dan aduc ca argument și sondajele de opinie în care Crin Antonescu nu ar sta prea bine (doar 16%, din informațiile Europei Libere).
Analistul politic Ovidiu Voicu susține că este posibil ca Antonescu să piardă voturi liberale în favoarea lui Nicușor Dan pentru că acesta „se poziționează antisistem. Acest electorat ar putea da un vot util în speranța că Nicușor Dan ajunge în turul doi”.
În plus, mai este vorba de o memorie negativă existentă într-o parte a electoratului liberal referitoare la implicarea activă a lui Crin Antonescu în evenimentele din 2012, în contextul suspendării fostului președinte Traian Băsescu.
Atacurile la adresa unor instituții fundamentale ale statului au provocat reacția partenerilor euroatlantici ai României.
Declarațiile de atunci ale lui Crin Antonescu: „Nu suntem slugile Europei” devoalau un eurosceptic și parte din electoratul liberal s-ar putea întreba dacă s-a produs o autentică schimbare.
Marea miză a lui Antonescu
Crin Antonescu nu poate deci avea certitudinea că va obține toate voturile partidelor care îl susțin, chiar dacă activul acestora va trage în campanie pentru el.
Zona din care Antonescu este nevoit să atragă voturi este cea a electoratului antisistem, dar din zona reformistă a societății, nu din cea suveranistă. Este vorba de electoratul de centru-dreapta, sau așa numitul electorat ani-PSD, cel care se mobiliza în turul doi pentru a-și propulsa la Cotroceni candidatul.
Atât timp cât rămâne cu eticheta de omul partidelor- sistem îi va fi foarte greu să atragă voturi din zona asta.Ovidiu Voicu, analist politic
Este, de fapt, electoratul care a adus-o pe Elena Lasconi în turul doi al prezidențialelor anulate. De remarcat că anul trecut, în turul doi, au intrat doi candidați care au reprezentat cel mai bine antisistemul, supărarea electoratului pe partidele aflate la putere: Călin Georgescu și Elena Lasconi.
Din această perspectivă, șansa lui Crin Antonescu este să convingă zona reformistă că este antisistem, spune analistul politic Ovidiu Voicu, pentru Europa Liberă.
„Miza cea mare a lui Crin Antonescu este să convingă în zona electoratului reformist, care e sătulă de cele două partide aflate în continuare la guvernare, o zonă care e, de fapt, și ea antisistem, dar, ca să spun așa, la polul opus față de zona extremistă reprezentată de Călin Georgescu. Acesta este și motivul pentru care Crin Antonescu încearcă să transmită mesajul că nu este omul sistemului”, susține Ovidiu Voicu.
Lui Crin Antonescu îi va fi greu să convingă electoratul din această zonă reformistă că nu este candidatul sistemului, susținut fiind de PNL și PSD, cu atât mai mult cu cât în zona aceasta există deja concurență puternică.
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, și-a anunțat candidatura ca independent și și-a început campania sub sloganul „România onestă”.
„Mă adresez simpatizanților Uniunii Salvați România (USR), dar și celor care au simpatii pentru alte partide politice și mai ales oamenilor care s-au săturat de toate partidele politice. Despre asta va fi campania”, a spus Nicușor Dan acum câteva zile.
Tot pe acest culoar se află și Elena Lasconi, candidata USR, care anunță că rămâne în cursă în virtutea celor peste 1,7 milioane de voturi obținute în turul I al alegerilor de anul trecut.
„Cu cât sunt mai mulți candidați din zona asta, cu atât scad șansele lui Antonescu să ia voturi de aici, pentru că îi va fi greu să se prezinte ca răul cel mai mic”, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.
Cum nici Nicușor Dan, nici Elena Lasconi nu vor să se retragă din cursă în favoarea celuilalt, voturile s-ar putea scinda, așa cum s-a întâmplat la alegerile precedente.
Candidați independenți din zona nesuveranistă precum Mircea Geoană, Cristian Diaconescu sau Ludovic Orban au luat în total 9,62%, ceea ce ar fi propusat-o pe Elena Lasconi pe prima poziție.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
