Biserica Ortodoxă Română se implică în politică, în ciuda faptului că, în octombrie 2020, BOR enunța, cu referire directă la parlamentarele din 2020, principiile referitoare la „responsabilitatea clericilor pentru păstrarea neutralităţii politice în perioada electorală”.
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a dat luni publicității „Recomandări pastorale pentru un vot responsabil și corect” pe motiv că încurajează participarea credincioșilor la viața socială a comunității, „inclusiv prin exprimarea votului corect și responsabil ”pentru alegerea reprezentanților săi în forurile legislative ale statului, recomandând, totodată, ”să se aibă în vedere realizarea binelui țării și promovarea valorilor creștine în societate.”
Comunicarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților vorbește, însă, de ceea ce spune Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care face un veritabil decalog al criteriilor orientative de luat în seamă la „aprecierea candidaților la alegerile parlamentare din acest an”.
„Sfântul Sinod reiterează faptul că Biserica Ortodoxa Română nu recomandă susținerea vreunui partid politic sau vreunei ideologii politice, ci indeamnă pe toți cetățenii să facă alegeri după criterii care vizează realizarea binelui țării și promovarea valorilor creștine în societate.
În acest sens, pentru aprecierea candidaților la alegerile parlamentare din acest an, recomandă credincioșilor Bisericii noastre următoarele 10 criterii orientative:
I. manifestarea credinței în Dumnezeu și a responsabilității față de comunitate;
II. apărarea libertății religioase și susținerea activităților spirituale și sociale ale Bisericii;
III. respectul pentru persoana umană și promovarea culturii vieții: promovarea familiei tradiționale, firești, formată din bărbat și femeie, menită să conceapă alte vieți; implementarea de politici împotriva avortului, eutanasiei, cercetărilor pe embrioni umani, clonării;
IV. promovarea unei educații naționale integrale, care îmbină cunoașterea intelectuală cu formarea morala și spirituală;
V. apărarea și promovarea sănătății fizice, psihice și morale/spirituale a poporului român;
VI. diminuarea sărăciei, dezvoltarea economică și creștere demografică a României;
VII. apărarea și promovarea patrimoniului cultural și spiritual național;
VIII. apărarea resurselor naturale, ocrotirea mediului și dezvoltarea agriculturii, ca baze ale responsabilității pentru generațiile prezente și viitoare;
IX. sprijinirea comunităților de români din jurul granițelor și a diasporei române, precum și promovarea de proiecte de încurajare a românilor să revină în România;
X. apărarea și promovarea cu demnitate a intereselor poporului român, pe plan extern și intern.”
