Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a hotărât, la data de 17 ianuarie, că țările care fac parte din Consiliul Europei, inclusiv România, sunt obligate să recunoască și să protejeze prin lege familiile formate din persoane de același sex.
„Hotărârea istorică a fost luată în cazul Fedotova și alții împotriva Rusiei și reprezintă deznodământul unui proces îndelungat, al cărui rezultat garantează respectul pentru familiile din comunitatea LGBTI și le poziționează ferm sub protecția CEDO”, transmite Asociația ACCEPT.
Mai mult, statele semnatare ale Convenției Europene trebuie să asigure aceste drepturi, indiferent de opinia unui segment din societate - motivul invocat de Rusia împotrivirea recunoașterii cuplurilor care au dat țara în judecată.
În temeiul Articolului 8 din Convenția CEDO, guvernul rus are obligația de a adopta un cadru legal care să asigure recunoașterea și protecția cuplurilor de același sex.
România nu oferă nicio formă de protecție legală pentru familiile formate din cupluri de același sex.
Pe lista țărilor care nu recunosc parteneriatul cuplurilor de același sex se mai regăsesc Polonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Bulgaria.
Hotărârea Marii Camere a CEDO reprezintă un semnal de alarmă pentru aceste state membre, semnalând că toate țările care eșuează în reglementarea parteneriatului civil pot fi găsite vinovate pentru violarea articolelor 8 și 14 din Convenție.
În prezent, asociația ACCEPT așteaptă soluționarea a 23 de plângeri împotriva României la CEDO pentru nerespectarea drepturilor cuplurilor de același sex.
Un caz cunoscut este Buhuceanu și Ciobotaru împotriva României. Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru au dat în judecată statul român în urma refuzului stării civile de a recunoaște relația de familie dintre ei.
Alte 20 de familii formate din persoane de același sex s-au alăturat demersului, potrivit Asociației ACCEPT.
Familiile dau în judecată statul român pentru refuzul primit din partea oficiilor de stare civilă, bazat pe interdicțiile privind recunoașterea legală a relațiilor de același sex din Codul Civil. Precizările din Codul Civil încalcă însă articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Importanța cazului Fedotova v. Rusia
Cazul Fedotova și alții împotriva Rusiei este un caz înaintat la CEDO de un grup de șase cetățeni ruși care formează trei cupluri de același sex.
Irina Fedotova, Irina Shipitko, Dmitriy Chunosov, Yaroslav Yevtushenko, Ilmira Shaykhraznova și Yelena Yakovleva au dat în judecată Rusia la CEDO pentru nerespectarea dreptului la viața privată și de familie și nerespectarea interdicției asupra discriminării - drepturi garante în articolele 8 și 14 ale Convenției.
Cele trei cupluri au depus dosare de căsătorie la trei birouri diferite din Moscova și Griazi, iar toate cele trei dosare au fost respinse, motiv pentru care solicitanții acuză că au fost discriminați pe baza orientării sexuale.
Primul dosar, cel al Irina Fedotova și al Irina Shipitko, a fost depus la CEDO în 2010, iar celelalte două cupluri – Chunusov- Yevtushenko și Shaykhraznova- Yakovleva – au depus dosarele în 2014.
CEDO a hotărât, la data de 13 iulie 2021, că refuzul Rusiei de a recunoaște cuplurile de același sex încalcă drepturile omului, conform Articolului 8 al Convenției. Decizia CEDO obligă Rusia să creeze un cadru legal pentru recunoașterea cuplurilor.
„În privința cuplurilor formate din persoane de același sex, Curtea a reiterat faptul că acestea sunt la fel de capabile să aibă parteneriate stabile ca în cazul cuplurilor heterosexuale, în ambele cazuri fiind necesară o formă de recunoaștere și protecție a relației. Este de datoria statelor să găsească o formulă de echilibru între nevoile acestor familii și nevoile comunității”, transmite Asociația ACCEPT.
Cum va fi afectată România
În urma deciziei, Rusia a solicitat înaintarea cazului la Marea Cameră a CEDO, pentru a fi rejudecat. Audierea publică programată pe 27 aprilie 2022 a fost anulată din cauza retragerii Rusiei din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în urma atacului său asupra Ucrainei.
„Cu toate acestea, toate hotărârile judecătorești rămân obligatorii pentru acele cauze depuse înainte de 1 septembrie 2022 și consolidează jurisprudența CEDO, care este se aplică tuturor statelor contractante, inclusiv României” , transmite Asociația ACCEPT.
Suntem foarte aproape de publicarea unei soluții și în cazul României.Avocatul Iustina Ionescu
Împreună cu alte 7 organizații pentru protecția drepturilor persoanelor LGBT, Asociația ACCEPT a înaintat un document care argumentează că nerecunoașterea familiei pe baza orientării sexuale nu este o decizie justificabilă într-un stat democratic.
„Faptul că a familiile de același sex sunt excluse de la protecția legii îi aduce pe membrii acestora în imposibilitatea de a beneficia de protecție socială. Cetățenii aflați în această situație rămân necunoscuți, excluși și, prin urmare, neajutorați”, arată ACCEPT.
Coman și Alții împotriva României
Adrian Coman, Clai Hamilton și Asociația ACCEPT au dat România în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în 2021.
Cei doi au acuzat țară pentru încălcarea dreptului la căsătorie, nediscriminare, viață de familie și acces la justiție.
În martie 2021, CEDO a anunțat debutul procesului, iar mai apoi căsătoria soților a fost recunoscută de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și de Curtea Constituțională a României, în 2018.
În cazul „Relu Adrian Coman și alții împotriva Inspectoratului General pentru Imigrări și a Ministerului Afacerilor Interne”, CJUE a afirmat dreptul de ședere pentru cuplurile de același sex în țările membre UE care nu recunosc căsătoriile între persoane de același sex (cum este și România), dacă unul dintre parteneri este cetățean al unui stat membru și dacă căsătoria a fost efectuată, legal, într-un stat UE.
Autoritățile române i-au refuzat lui Clai Hamilton dreptul de ședere, pe fondul că nu putea fi calificat în Româna drept „soț”, însă CJUE a hotărât că noțiunea de „soț”, în cadrul directivei europene privind libera circulație, include și soții de același sex.
Deciziile luate în cazul soților reprezintă precedente juridice importante pentru persoanele LGBT din UE și din România, însă hotărârile luate de CEDO și de CJUE nu sunt respectate în țară.
Asociația ACCEPT transmite că, de la anunțul deciziei, România nu a implementat nici un fel de modificare executivă, legislativă, sau judecătorească, care să asigure garantarea deciziilor curților.
„Parlamentul nu a reglementat o formă de recunoaștere legală pentru familiile de același sex, iar Guvernul nu a coordonat o reformă administrativă care să armonizeze legislația națională cu cea europeană în materia liberei circulații pentru cetățenii europeni”, transmit reprezentanții Asociației ACCEPT.
Mai mult, nerecunoașterea poate crea daune reale. Cuplurile afectate pot suferi prejudicii materiale, iar familiile formate din persoane de același sex pot rămâne neprotejate în cazul separării, în cazul unui deces al unuia dintre parteneri sau în cazul unei urgențe medicale.
Florin Buhuceanu este petiționar la CEDO pentru apărarea dreptului la viață de familie. Acesta este activist pentru drepturile omului, președinte executiv al Centrului Euroregional pentru Inițiative Publice și membru al asociației ACCEPT. El spune, pentru Europa Liberă, că decizia CEDO din cazul Fedotova va afecta cazurile familiilor din România.
„Am așteptat deja prea mult ca statul român să își onoreze obligația legală de a proteja familia. Toate familiile, inclusiv cele formate din persoane LGBT. Mesajul este clar: dreptul la viață privată și de familie nu se acordă pe criterii de popularitate, pe baza recursului la norme și tradiții. E un drept pe care cu toții îl avem, obligația statului e de a-l pune în aplicare fără discriminare pe criteriul orientării sexuale și identității de gen”, spune Florin Buhuceanu pentru Europa Liberă.
Refuz să mă căsătoresc într-o altă țară, vom trăi aici pe mai departe și ne vom câștiga toate drepturile pe care le avea avem ca cetățeni ai României.Florin Buhuceanu, petiționar la CEDO
Din punct de vedere legislativ, avocatul Iustina Ionescu, specializată în drepturile omului, este de părere că hotărârea va avea un impact semnificativ asupra cazurilor românești de la CEDO.
„Desigur că hotărârea de astăzi a Marii Camere constituie un precedent pentru cele 23 de cazuri românești de la CEDO. Suntem foarte aproape de publicarea unei soluții și în cazul României. In România, legea adoptată de mediul politic este in urma societății care are o atitudine din ce in ce mai favorabilă, de acceptare a nevoii de protecție egală pentru familiile formate din cupluri de același sex”, spune Iustina Ionescu.
Avocatul adaugă că decizia creează un precedent pentru cazurile împotriva României, „așterne masa” pentru ceea ce va urma foarte curând.
Ea precizează că după hotărârea Marii Camere a CEDO, statul afectat va avea o perioadă de timp pentru a aduce la îndeplinire de bună voie ceea ce a dispus Curtea.
„De exemplu, pentru adoptarea unei legi este nevoie de parcurgerea unui proces legislativ. Periodic, statul dă socoteală la Comitetul de miniștri, unde se află în punerea în aplicare a planului său”, adaugă Iustina Ionescu.
Precedente legale
CEDO s-a pronunțat, în trecut, în favoarea cuplurilor de același sex. Asociația ACCEPT transmite că hotărârile precedente ale curții au fost favorabile respectării drepturilor cetățenilor care și-au dat în judecată statele în privința recunoașterii parteneriatului.
Prima decizie de acest fel a fost luată în cazul Schalk and Kopf împotriva Austriei, în 2010. Decizia a recunoscut cuplul drept o familie, însă hotărârea nu a introdus nici un fel de obligativitate pentru ca Austria să respecte cuplurile din punct de vedere legal.
În 2013, în cazul Vallianatos și Alții v. Grecia, curtea a decis că recunoașterea cuplurilor de sex opus, ci nu și a celora de același sex, este discriminatorie. În următorii ani, au urmat mai multe decizii similare în Europa, datorită cărora mai multe țări au renunțat la interzicerea căsătoriei între persoane de același sex, prima fiind Danemarca, în 2012.
Pe lista țărilor care nu interzic căsătoria cuplurilor de același sex se numără: Finlanda, Franța, Germania, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Malta, Portugalia, Elveția și Marea Britanie. Andora se va alătura, de asemenea, listei, anul acesta.
Alte 12 țări au introdus amendamente legislative care permit recunoașterea cuplurilor de același sex – printre acestea se numără Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Liechtenstein, Monaco, Muntenegru și San Marino.
Asociația ACCEPT transmite că o decizie favorabilă a Marii Camere reprezintă un precedent care va transmite un semnal clar de alarmă statelor care nu oferă protecții legale pentru cuplurile LGBT.
„Toate țările care eșuează în procesul de a reglementa parteneriatul civil și/sau căsătoria egală pot fi găsite vinovate pentru violarea articolelor 8 și 14 din Convenție (articole care garantează protecția vieții private și de familie și combat orice formă de discriminare asupra oricărui cetățean, în mod egal)”, transmit reprezentanții Asociației ACCEPT.
